31 Mar

O nouă comunitate se alătură proiectului: Trei Sate din județul Mureș

obstacole1

În februarie, o nouă comunitate s-a alăturat inițiativelor pentru piața muncii sprijinite de proiectul nostru: Trei Sate din comuna Ghindari, județul Mureș. Numele satului nu este întâmplător, chiar fiind format din trei alte sate: Cioc, Ştefăneşti şi Hoteşti.

analiza2Dintre cei care și-au arătat interesul pentru proiect, au fost selectați 14 tineri. Aceștia au avut încredere în Ildiko Suket, consilierul local de orientare profesională, pentru a-i ajuta să își pregătească debutul pe piața muncii. În cadrul sesiunii de grup de consiliere profesională, aceștia și-au împărtășit așteptările de la parcursul profesional pe care vor să îl urmeze. Spre exemplu, unul dintre participant mărturisea că își dorește să devină un angajat de încredere într-o companie în domeniul construcțiilor, iar un altul că pe viitor își dorește să administreze un magazin.

Pentru mulți dintre aceștia, primul pas pe piața muncii apare ca fiind accesibil pe un post în domeniul vânzărilor, fapt ce a și condus la solicitarea lor de a urma un curs de lucrător comercial. Spre exemplu, Aliz dorește să își depună candidatura pentru un post de vânzător în comună și consideră că dezvoltarea unor abilități specifice domeniului îi va asigura un atu în plus atunci când se va prezenta angajatorului.

analiza3Chiar dacă tineri, mulți dintre participanți au avut deja experiențe de muncă: ca lucratori în serele din comună, lucrători în turism la Sovata sau în în tâmplărie.

În apropiere, la Corund, echipa proiectului și-a continuat o mai veche colaborare de succes cu comunitatea locală. Consilierul local, Margit Tofalvi, a strâns din nou în jurul său o grupă de 15 participanți care își doresc să fie mai bine pregătiți pentru a se angaja în activitățile economice din zonă: turism, comerț cu produse tradiționale și construcțiile de case din lemn. Krisztina s-a alăturat proiectului pentru că își dorește înregistrarea unei întreprinderi individuale pentru producerea și comercializarea de produse ceramice. Își dorește ca pasiunea sa pentru ceramică să devină o activitate lucrativă formală, iar noi sprijinim pentru a-și reduce costurile de intrare pe piață.

Atitudinea antreprenorială față de propriul parcurs de carieră este unul dintre cele mai mari puncte forte pe care acești tineri le au în debutul lor pe piața muncii și ne bucurăm să îi sprijinim în inițiativele lor.

31 Mar

Zona de confort

cautarea unui loc de munca-s

În conformitate cu un articol citit recent pe site-ul revistei Forbes1, a ieși din zona de confort este cel mai important lucru pe care cineva îl poate face pentru conturarea unei cariere frumoase, indiferent dacă în prezent își creează obiectivele de carieră, este la stadiul de angajat cu experiență mică ori se regăsește pe o poziție de management. Pentru cei care desfășoară activități pe cont propriu, acest lucru devine chiar un indicator de reușită.

Un alt articol care se remarcă pe piața media online despre tematica zonei de confort, este unul redactat în New York Times si se intitulează ”Unde se întâmplă minunea!” (Traducere: Where the magic happens).2

Redactorul povestește că ajuns la un interviu iar angajatorul i-a adresat o întrebare despre care ar fi sfatul pe care l-ar oferi Eu-ului său mai tânăr. Printre primele sfaturi enumerate a fost acela de a ieși din zona de confort mult mai repede decât a făcut-o în perioada aceea a vieții.

Câteva dintre exemplele relevante despre ceea ce a realizat când s-a hotărât să încerce ceva nou au fost să se hotărască să facă o emisiune la radio despre piața muncii sau să realizeze o prezentare fără suport audio-video. Efectele au oferit rezultate remarcabile: emisiunea i-a permis să cunoască și să intervieveze o serie de personalități care activează pe piața muncii, iar în urma prezentărilor a avut un feedback pozitiv prin discuțiile libere pe care le-a facilitat.

Experiențele au fost ciudate la început pentru că nu credea că poate face față acelor activități, dar la final şi-a dat seama că procesul a demarat dificil, dar rezultatul a fost remarcabil. Greutatea nu a fost de fapt în realizarea propriu zisă a activităților, ci în percepția sa de la început că nu poate face aceste lucruri.

Redactorului i-a luat 5 ani să realizeze cât de importantă este ieșirea din zona de confort, dar acum şi-a creat mecanismele pentru a se gândi în perspectivă la idei noi de pus în aplicare atât pentru viața personală şi mai ales pentru viața profesională. La finalul articolului lansează întrebarea „Ce ai de gând să faci tu în 2015 care să te facă să te simți foarte inconfortabil?”

Zona de confort este definită3 ca un comportament al oricărei persoane care își desfășoară activitatea zilnică într-o stare de neutralitate și anxietate.

Autoarea Judit Bardwick citează un experiment celebru realizat de psihologii Robert M. Yerkes și John D. Dodson4, în anul 1908. Folosind șoareci, aceștia au descoperit ca stimularea poate îmbunătăți performanța până la un anumit nivel, ceea ce este acum cunoscut sub numele de anxietate optimă. Când acest nivel este depășit, iar noi suntem sub prea mult stres, performanța se deteriorează.

“Avem nevoie de un loc de disconfort productiv”, a declarat Daniel H. Pink, autor al studiului “Motivația: Surprinzătorul adevărul despre ceea ce ne motivează”5 (Riverhead, 2009). “Dacă eşti prea confortabil, nu ești productiv. Și dacă ești prea incomod, nu ești productiv.”

Fiecare reacționează diferit la stres desigur – zona ta de confort nu este şi zona mea de confort. Obiectivul este de a ajunge la acest nivel optim, astfel încât abilitățile noastre să crească și să devenim confortabili cu noul nivel de anxietate – atunci întrăm într-o zonă de confort extins. Și în mod ideal, vom deveni mai obișnuiți cu starea de “disconfort productiv” și nu vom fi atât de speriați pentru a încerca lucruri noi in viitor.

Brené Brown6, un cercetător la Universitatea din Houston, absolvent de facultate de Asistență Socială şi autor al cărții “Darurile imperfecțiunii” (Hazelden, 2010)7, are o altă definiție a zonei de confort: “Aceasta este starea în care incertitudinea noastră, deficitul și vulnerabilitatea sunt reduse la minimum, este sentimentul că vom avea acces la suficientă dragoste, alimente, talent, timp, admirație, este stadiul în care ne simțim că avem un anumit control.”

Problema apare, spune Brown, atunci “când ajungem în vremuri de instabilitate socială, politică sau financiară și zonele noastre de confort devin mai mici. Din ce ne temem mai mult, atât de impenetrabile devin şi zonele noastre de confort. “A existat o schimbare mare după momentul 9/11 privind modul în care oamenii au fost dispuși să fie vulnerabili în viața lor personală și profesională. Când suntem vulnerabili, simțim de multe ori frica și rușinea. Şi astfel „din moment ce acestea sunt unele dintre emoțiile noastre cele mai dificile, dorim să le evităm”, a mai spus ea.

Un prieten, un bărbat de familie în jur de 40 de ani, care a cerut ca identitatea să-i rămână necunoscută, a făcut recent un pas uriaș în afara zonei sale de confort. El a renunțat la slujba sa de partener la o firmă de avocatură pentru a scrie un roman. El nu are nici editor sau agent în acest moment. El a decis doar să urmeze ceva ce a dorit mereu să facă. Un lucru interesant pe care prietenul meu l-a descoperit este că saltul său afară din zona lui de confort a creat o lipsă de confort și pentru alte persoane din jurul său. Alegerea de a părăsi zonele noastre de confort este destul de grea. Cu atât mai mult forțarea ieșirii este chiar mai dificilă.

Cum putem face față cu asta? AJ Schuler, un consultant de afaceri care a scris despre rezistența la schimbare, a încercat să găsească răspunsul la întrebare. Acesta a ajuns la câteva concluzii interesante. În primul rând, sfaturile referitoare la schimbare sunt foarte greu de acceptat, mai important este să percepi stadiul în care stagnezi la un moment dat și efectele acestei stagnări, traduse în principal prin nesiguranță. În momentul în care faci alegerea schimbării, prima emoție ce trebuie îndepărtată este frustrarea că nu va ieși bine, fie că emoția este a ta sau a celorlalți. În al doilea rând, oamenii au nevoie de timp și spațiu pentru a jeli pierderea, a declarat Schuler.

Și Brene Brown a realizat o cercetare în care a intervievat un număr mare de oameni afectați de recesiunea din 2009 și în urma acesteia a concluzionat: “Cred că cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii este să nu recunoască teama și nesiguranța.”

Ca părinți, îi putem ajuta pe copiii noștri să crească ca adulți care se simt mai în siguranță cu privire la ieșirea zonele lor de confort, a declarat Daniel Pink. Cum? Răspunsul este: prin a rezista tentației de a îi proteja mereu de incertitudine și disconfort. “Dacă facem asta, ei nu pot fi deveni productivi”, a mai spus acesta.

Un punct interesant al cercetătoarei Brene Brown aduce la suprafață faptul că, în timp ce zona de confort ne creează o stare plăcută pe termen scurt, dar de fapt oamenii sunt ființe complicate și efectul este că uneori ne simțim cel mai confortabil atunci când suntem îngrijorați. Adică avem tendința de a evidenția grijile, de a protesta constant pentru nemulțumirile pe care le avem. Este adevărat că un ușor disconfort ne creează premisele de a putea atinge obiective pe care nu le-am putut crede realizabile. Dar avem nevoie de starea de confort pentru a ne justifica alegerile, avem nevoie de pozitivism și nu avem nevoie de a ne contesta tot timpul stadiul pentru a fi productivi.

1http://www.forbes.com/sites/jacobmorgan/2015/02/11/why-getting-out-of-your-comfort-zone-is-the-best-thing-you-can-do-for-your-career/

2http://www.nytimes.com/2011/02/12/your-money/12shortcuts.html

3Judith M. Bardwick, autoare a cărţii “Danger in theComfort Zone” (American Management Association, 1991)

4http://psychclassics.yorku.ca/Yerkes/Law/

5http://www.ted.com/talks/dan_pink_on_motivation?language=en

6http://brenebrown.com/

7http://portalspiritual.com/wp-content/uploads/2015/02/Dr.-Brene-Brown-Darurile-imperfectiunii.pdf

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.