18 Oct

Evoluții pe piața muncii în județele Sibiu, Braşov și Mureș

Județele Brașov, Sibiu și Mureș fac parte din Regiunea Centru, alături de Alba, Covasna și Harghita. Datorită mâinii de lucru calificate și ieftine, zona a a tras numeroși investitori, în special din sectorul auto. Totuși, investițiile nu sunt repartizate uniform la nivelul regiunii, acestea concentrându-se cu preponderență în Brașov și Sibiu.

La nivel de regiune, cea mai mare parte a persoanelor angajate lucrează în domeniul Serviciilor (43,4%), urmat de Industrie şi construcţii (34,1%). Ponderea celor care lucrează în Agricultură  este de 22,5%, nivel mai scăzut decât media naţională. [1]

Deși aflat într-o zonă mai dezvoltată, județul Mureș nu are un nivel de trai ridicat, PIB-ul per capita fiind estimat de Comisia Naţională pentru Prognoză la 6.347 euro în 2015, sub media regiunii Centru, unde nivelul este de 7.551 euro. La acest capitol, Mureșul se află în urma județelor vecine, Braşov (cu PIB/locuitor de 9.906 euro), Sibiu (8.364 euro) sau Alba (8.021 euro). Pentru anul 2018, se așteaptă ca PIB-ul pe locuitor în Mureș să crească la 7.779 euro, în ton cu celelalte majorări la nivel național, de peste 4%.

Cu o populaţie totală de 550.846 persoane (potrivit recensământului din 2011), județul Mureş are un număr de 121.900 de salariaţi, în regiunea Centru fiind depășit de Braşov (162.700) şi Sibiu (122.800 salariaţi). Totuși, rata șomajului este mai mare la Mureș – 5,5%, față de Sibiu, unde aceasta are un nivel de 4,4% și la Braşov, unde atinge 4,1%.

Când vine vorba de salarii medii nete lunare, Sibiul ocupă primul loc, cu 1.751 lei, urmat de Brașov – 1.729 lei și Mureş – 1.643 lei.

Cei mai mari angajatori din judeţul Mureș sunt firmele parte din grupul german E.ON, ce activează în sectorul utilităților. Un al angajator important este producătorul de îngrăşăminte Azomureş, controlat de grupul elveţian Ameropa. Împreună, cele două companii asigură peste 6.000 de locuri de muncă. [2]

În septembrie 2016, în județul Mureș, numărul de șomeri aflați în evidență era de 11.124, iar 1201 dintre aceștia primeau indemnizație. Cea mai mică rată a șomajului din județ se înregistrează în Sighisoara: 3,8%. [3]

Orașul Sibiu atrage investitorii datorită forței de muncă bine calificate, cu diverse specializări și nivele de experiență. Aici, piața forței de muncă a înregistrat o dinamică considerabilă, mai ales în domeniul IT&C, iar competiția pentru talente este puternică. Sunt avantajate mai ales  companiile din sectorul producției, care găsesc la Sibiu profesioniști și meseriași bine pregătiți. [4]

Pentru 2019, se estimează că numărul de salariaţi va creşte cu 16% în județul Brașov, potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, care se așteaptă la o creştere sau o extindere a investiţiilor. Totodată, Brașovul ocupă locul 5 în topul județelor în care salariile ar putea crește cel mai mult în 2019 față de 2015, cu circa 29%, de la 1746 lei la 2.250 lei. [5]

Similar situației din Cluj sau Timișoara, și la Brașov muncitorii sunt greu de recrutat, investitorii trebuind să facă eforturi mari pentru a găsi angajați.

[1] Informaţii privind piaţa muncii în Regiunea Centru, publicat pe ec.europa.eu în martie 2016

[2] Mureșul, energizat de nemți și elvețieni, publicat pe capital.ro în martie 2016

[3] A scazut rata somajului in judetul Mures, publicat pe sighisoaraonline.com în octombrie 2016

[4] Analiză CBRE: În Sibiu există un pol industrial solid, publicat pe turnulsfatului.ro în aprilie 2016

[5] Cum va arăta piaţa muncii în 2019, după prognozele oficiale, publicat pe zf.ro în iunie 2016

16 Oct

Evoluții pe piața muncii în județul Vrancea

Lipsa investițiilor și nivelul scăzut de trai influențează negativ piața muncii din județul Vrancea, unde PIB-ul/locuitor este de doar 5.377 euro, cel mai mic din regiunea sud-est, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2016.

La o populaţie totală de 340.310 persoane, conform recensământului din 2011, Vrancea are un număr mediu de 53.300 de salariaţi și o rată a şomajului de 5,5%. Salariul mediu lunar net, de 1.528 lei Vrancea, este cu mult sub media naţională, de 1.998 lei. În Focșani, orașul de reședință al județului, aproximativ 10.000 de persoane lucrează în sectorul confecţiilor.

Cea mai mare afacere din județ, compania Vrancart, activează în domeniul producției de hârtie, având peste 900 de angajaţi la Adjud. Jucător important în industria textilă, Pandora Prod a avut în 2014 o cifră de afaceri de 154,9 milioane de lei. Alte business-uri funcționează în vinificaţie şi industrie alimentară. În sectorul viticol se remarcă Vincon, care a înregistrat o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei anul trecut. [1]

Vrancea se numără printre cele nouă județe care au înregistrat în 2015 un avans de peste 10% al cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Județul a ocupat locul trei în topul creșterilor, cu 12,5%, după Botoșani și Cluj, rezultat obținut datorită companiilor deținute de antreprenori români. [2]

[1] Vrancea și Vaslui, județele care sperie investitorii, publicat pe capital.ro în mai 2016

[2] Judeţele din Moldova, campioane la creşteri în business anul trecut, publicat pe zf.ro în septembrie 2016

12 Oct

Știri de pe piața muncii

Iată câteva referințe utile pentru o mai bună înțelegere a evoluțiilor de pe piața muncii.

Slujbele care vor supravieţui unei noi crize economice. Care sunt domeniile cele mai sigure pe piaţa muncii

Criza din 2008 a dus la pierderea a mai mult de opt milioane de locuri de muncă. Deşi nici o industrie nu este pregătită pentru o altă criză, există domenii care ar putea fi mai puţin afectate, precum învăţământul, guvernarea sau contabilitatea, spune Andrew Chamberlain, economist şef la Glassdoor.

Consultant recrutare: Tinerii de acum nu mai vor să muncească 8-10 ore pe zi şi renunţă uşor la job

Tinerii din generaţia digitală (care au până în 29 de ani) se plictisesc foarte repede, cer mereu noutate şi consideră că li se cuvine totul, dar sunt foarte familiari cu sistemele informatice, sunt adaptabili şi deschişi să încerce lucruri noi, spune Mihai Băjan, consultant la firma Stein & Partners

STUDIU: Tinerii au aşteptări prea mari de la primul job şi vor să fie promovaţi rapid

Nivelul aşteptărilor tinerei generaţii este mult prea ridicat, rezultatul fiind că ei nu se poziţionează la un job pe o perioadă mai mare de timp, ci îşi doresc o promovare imediată.

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.