All posts by victor.flu

21 Mar

Despre învățarea semnificativă

Într-unul din articolele despre educație publicate pe  website-ul celor de la Foundation for Economic Education am găsit câteva idei despre cultura învățării, cu accent pe învățarea semnificativă.

17868053-language-school-group-student

Ideea centrală a articolului este aceea potrivit căreia învățarea reală are loc când ești absorbit,  încercând să rezolvi o problemă sau o situație, care contează pentru tine.  În aceste momente mintea ta este întinsă la maximum, creativitatea este trezită și implică efort mare, însă învățarea are o semnificație ridicată.

Pornind de la această idee, autorul susține că există o diversitate legată de scopurile învățării, ce pot acoperi evitarea sacrificiilor, prestigiul sau un obiectiv. Mai departe, acesta face legătura dintre scopul învățării cu momentul învățării: fie momentul în care trebuie atins un obiectiv, fie pentru orice eventualitate.

Autorul susține că mediocrii sunt cei care încearcă să evite sacrificiile, învățând precum șoarecii de bibliotecă, pe când cei care se gândesc la prestigiu, au tendința să acumuleze multe, multe cunoștințe pentru orice eventualitate în care vor trebui să nu pară neinstruiți și să obțină validare externă. Autorul îi numește pe aceștia din urmă elitiști. Ei sunt cei care învață tot ceea ce e necesar doar pentru a lua note, a câștiga premii sau pentru a fi felicitați.

Cea de-a treia categorie identificată de către autor se referă la oamenii ascendenți cărora nu le pasă de note, premii sau impresiile celorlalți, ci mai degrabă de obiectiv. Aceștia învață ceea ce este necesar pentru a rezolva o problemă care contează pentru ei, exact atunci când este necesar. Oamenii ascendenți găsesc mereu provocări și proiecte care să îi facă să crească.

Învățarea pentru orice eventualitate poate avea drept efect acumularea de informații inutile, în manieră iluministă, și, după cum spune autorul, este depășită. Pe când, învățarea pentru atingerea unui obiectiv, adică pentru a ști ce e necesar pentru a rezolva o problemă, a îndeplini un scop sau pentru a deveni o versiune mai bună a ta este mult mai valoroasă.

De aceea, autorul îndeamnă să fii înfometat, iar nu neaparat pregătit: “Nu e vorba despre ce știi sau pe cine știi. E vorba despre CE vei îmbunătăți la viața ta, CUM vei învăța, CÂT DE MULT vei învăța și CÂND vei învăța.”

Articolul original poate fi citit accesând linkul: https://fee.org/articles/meaningful-learning-is-just-in-time-not-just-in-case/

 

27 Feb

Abilități pentru joburile viitorului

Cei de la World Economic Forum anticipează că până în anul 2020 circa 5 milioane de joburi vor dispărea pe măsură ce nevoia de forță de muncă umană va fi treptat înlocuită sub influența a diverși factori de natură socio-economică, tehnologici și sub impactul extinderii inteligenței artificiale. În schimb, o dată cu revoluția tehnologică vor apărea aproximativ 2.1 milioane de joburi noi. Majoritatea abilităților cerute în viitor vor fi cele pentru joburi care au la baza calculatoarele, matematica, arhitectura și ingineria.

David Deming, profesor de educație și economie la Universitatea Harvard prezintă noile abilități absolut necesare pentru noile economii ca fiind axate pe  împărtășire și negociere. Acesta spune că “locurile de muncă moderne, unde oamenii au mai multe roluri în mai multe proiecte, seamănă foarte mult cu atmosfera claselor de studiu ale preșcolarilor, unde învățăm abilități sociale precum empatia și cooperarea.” Alături de aceste soft skills, abilitățile matematice vor fi extrem de benefice.

Harta evolutie joburi

Mai multe despre joburile viitorului puteți găsi în acest raport.  Nouă ni s-au părut interesante mai ales cartoanele enumerate începând cu pagina 79 despre diverse profiluri industriale. Acolo puteți urmări predicțiile pentru următorii ani pentru fiecare industrie având ca indicatori:

  • FACTORII CARE GENEREAZĂ SCHIMBAREA – DRIVERS OF CHANGE. În raport puteți urmări cum  aceștia se schimbă de la un profil industrial la altul, precum și IMPACTUL ACESTORA ASUPRA ABILITĂȚILOR CERUTE VIITORILOR ANGAJAȚI
  • EVOLUȚIA ȘI PRIORITIZAREA ÎN TIMP A COMPETENȚELOR CERUTE ce variază în funcție de fiecare industrie
  • EVOLUȚIA SURSEI UMANE
  • IMPACTUL FACTORILOR DE SCHIMBARE ASUPRA CALITĂȚII LOCURILOR DE MUNCĂ
  • STRATEGII ȘI BARIERE PENTRU PLANIFICAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI EVOLUȚIA MANAGEMENTULUI
  • POSIBILE JOBURI EMERGENTE în cadrul profilului industrial

Printre profilurile industriale despre care veți regăsi informații detaliate pe baza acestor indicatori se numără: Servicii & investiții financiare, Sănătate, TIC, Mass Media, Energie, Mobilitate, Servicii profesionale.

26 Jan

De meserie ospitalier

Oana Parfenie ne povestește călătoria sa profesională, de la recepția unui hotel de provincie, la vârsta de 19, până la conducerea unui hotel de patru stele, parte a unui lanț internațional. Oana ne mărturisește că a facut o alegere cu foarte mare îndrăzneală, dat fiind faptul că provine dintr-o familie de medici care promovau și susțineau această meserie.

Relațiile interumane pe care Oana le dezvoltă și apreciază, alături de dorința de noutate și provocare, au stat la baza alegerii sale.

Povestea continuă cu amintirile frumoase din recepția primului hotel, unde au fost învățați primii pași, până la o poziție de top management, drum în care a fost nevoie de determinare, motivație, ambiție și, nu în ultimul rând, calități de lider.

Oana ne prezintă, pe scurt, cum decurge o zi de lucru normală: întâlnirea cu șefii de departamente și stabilirea priorităților precum și rezolvarea problemelor urgente, desfășurarea activităților normale a directorilor de departamente dar și activități de cercetare a dezvoltării și evoluției segmentelor de piață.

La ora actuală, oportunitățile tinerilor din acest domeniu sunt foarte vaste și variate.

Cand vorbim despre domeniul ospitalității ne putem referi la domeniul hotelier și la domeniul restaurației.

„În acest domeniu este foarte important ca tinerii să își construiască un capital de imagine pentru că industria ospitalității, prin însăși natura ei, este imagine” este de părere Oana.

Nu orice tânăr poate să aibă calitățile necesare pentru a evolua și profesa în această industrie, dar aceste calități pot fi cultivate.

Oana dezvăluie că este dificilă, dacă nu imposibilă, atingerea unei poziții de top fără a le cunoaște pe cele subsidiare. Astfel, este recomandată începerea practicii încă de pe băncile facultății. Pozițiile de top presupun coordonarea sectoarelor de activitate împreuna cu managerii diverselor departamente existente și stabilirea unor strategii de evoluție ale companiei.

Aspectul fizic plăcut nu este de lăsat la o parte, de aceea se recomandă un aspect cât mai îngrijit îmbinat cu bune abilități de comunicare.

Diversitatea situațiilor și a oamenilor cu care se confruntă această industrie duce la necesitatea  dezvoltării și învățării permanente. Un mare atuu îl reprezintă cunoașterea a cel puțin două limbi străine, la nivel conversațional.

Evoluția companiei este proporțională cu evoluția personală a fiecărui angajat în parte. Pe lângă mediul profesional din fiecare companie nu trebuie să lipseasca încrederea echipei în coordonatorul lor dar și între ei, creând, astfel, un mediu cald și propice dezvoltării.

În căutarea unui loc de muncă este foarte importantă autoevaluarea, identificarea punctelor forte și a celor slabe dar și identificarea nevoilor industriei și a companiei la care tinerii vor să aplice. Acești pași sunt premergători prezentării la interviu. Potențialii angajați trebuie să fie pregătiți pentru întrebările deschise, închise sau întrebările cu o conotație psihologică care le vor fi adresate.

Odată ajunși în această industrie, este foarte importantă unitatea echipei. La aceasta unitate se ajunge prin satisfacția personală a fiecărui membru, printr-o bună coordonare de către manager și, nu în ultimul rând, prin mulțumirea clienților.

Vă invităm să urmăriți, în întregime, interviul Oanei Parfenie realizat de echipa noastră:

https://www.youtube.com/watch?v=OIXcEz_2EfE&feature=youtu.be

19 Jan

Hair-styling, o profesie fără frontiere

De mai bine de un deceniu, domeniul înfrumusețării se extinde prin zeci de școli de make-up și hair-styling, acoperind astfel arii extinse de la viața cotidiană la lumea modei, a filmului și a televiziunii, de la o simplă ocupație la artă.

Caștigurile financiare fluctuează în funcție de talent, noroc, dar în mare măsură și în funcție de munca investită zilnic. Cursurile de calificare pot dura de la 3 luni la 2 ani, în funcție de ocupația vizată, de complexitate și nivel. Spre exemplu, un curs de frizer durează circa 3 luni, în timp ce un curs avansat se poate întinde pe o durată mai mare.

Astfel, un make-up artist/hair-stylist înalt calificat poate câștiga și până la 1 000 EUR/lună într-un salon dintr-un oraș mare, bine poziționat, la care se adaugă recompensele informale (bacșișurile) oferite de către clienții mulțumiți și fideli. Într-adevăr, aceasta este partea optimistă. Un scenariu realist, vizat de către cineva care acum debutează în domeniu presupune un loc de muncă într-un salon de frizerie în care salariul este cel minim pe economie.

De aici putem concluziona că, pe lângă arta frizeriei/coafurii, un hair-stylist trebuie să fie o persoană sociabilă și empatică, trebuie să îmbine măiestria înfrumusețării cu abilitățile de a se mula pe personalitatea fiecărui client în parte, să fie atent la detalii, să fie un fin observator, să comunice bine cu ceilalți, să aibă răbdare și să fie pasionat de arta frumosului. Iar aceste lucruri se vor traduce în fidelitatea și recunoștința, inclusiv monetară, arătată de către clienți.

Pe lângă simțul estetic și creativ un bun hair-stylist sau make-up artist trebuie să cunoască/să învețe tehnici de cromatică sau de tuns potrivite fizionomiei fiecărui client în parte. Această meserie presupune o învățare continuă, stylistul trebuind să fie la curent permanent cu noile tendințe în lumea modei.

Diferența între un frizer și un hair-stylist este că, în timp ce primul se ocupă doar cu tunsul și bărbieritul, cel de-al doilea improvizează, recomandă, aduce alte perspective și vine cu tunsori noi, adaptate nevoile clienților.

Există multe școli profesionale sau post-liceale care asigură cursuri de calificare și perfecționare în cosmetică, coafură sau machiaj, dar cele mai bune lecții le poți învăța de la profesioniști care au mai mulți ani de experiență pe piață. Iată câteva nume recunoscute și parcursul lor profesional:

  • Alexandru Abagiu, make-up artist oficial L’Oreal Paris. Alexandru și-a început cariera plecând de la pasiunea sa pentru pictură și a urmat cursurile de inițiere în arta machiajului la Channel. A făcut parte mai mulți ani din echipa de make-up artiști a festivalului de film de la Cannes, lucrând cu vedete pentru Angelina Jolie, Angelina Jolie, Jane Fonda sau Eva Longoria.
  • Dana Argeșan a fost make-up artist oficial L’Oreal Paris. După ce a absolvit liceul, a câștigat bani din modelling, urmând apoi cursurile școlii de machiaj Jean Pierre Fleurimon din Paris. Astăzi lucrează ca freelancer (liber profesionist), având colaborări cu muzicieni și fotografi importanți.
  • Mirela Vescan este unul dintre primii make-up artiști din Romania, începându-și cariera ca machior la Teatrul Odeon. A absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA la București și mai multe module ale Școlii Internaționale de Cosmetică Chrisine Valmy. A lucrat la ProTV și este make-up artist oficial Rimmel. În fiecare an a obținut câte o distincție în acest domeniu, iar acum are numeroase colaborări și predă cursuri de machiaj în cadrul Media Intact Academy.
  • Maria Păuna este autoarea primei cărți de make-up din România, cu o experiență de 11 ani în acest domeniu. A absolvit mai multe școli profesionale din Franța și Statele Unite, lucrând cu profesioniști de la Estee Lauder și a deschis prima Academie de Training și Coaching de Frumusețe (ATCF) din România.
  • Cristi Pascu este unul dintre cei mai cunoscuți hari-styliști, cunoscut pentru frizurile sale avangardiste. La 38 de ani, Cristi Pascu a absolvit mai multe cursuri de specialitate în Italia și Marea Britanie, lucrând cu personalități din industria modei în România și străinătate. Are 6 saloane de înfrumusețare în București, Brașov și Constanța.
  • Răzvan Dobrescu are o experiență de peste 20 de ani în hair-styling, participând la show-uri, lansări de produse și fiind primul hair-stylist român care a susținut o prezentare la un congres mondial L’Oreal.
  • Geta Voinea s-a specializat în coafură și prin pasiune și muncă, a reușit să își transforme numele într-un brand cunoscut pe piața din România, având în portofoliu clienți de renume din rândul agențiilor de publicitate, al televiziunilor și revistelor și ocupându-se de imaginea oamenilor de televiziune.

În România sunt foarte multe școli profesioniste care oferă cursuri între 1-2 săptămâni și 9 luni, în funcție de specializare și programă, care se pot încheia cu susținerea unui examen practic în urma căruia poți obține un certificate relevant pentru portofoliul tău. Iată câteva exemple:

După acest prim pas este recomandat să îți faci “ucenicia” într-un salon specializat, timp în care te poți înscrie la cursuri pentru diferite tipuri de machiaj și hair-styling.

Exersează: Poți începe cu rudele și prietenii care sunt mai îngăduitori cu greșelile și pune-ți tehnica la punct.

O altă cale este să lucrezi pe cont propriu, iar pentru asta este nevoie să te remarci. Poți începe cu un blog sau o pagină de Facebook unde să îți creezi un portofoliu, oferind pentru început ședințe gratuite și construindu-ți o trusă profesionistă. Dacă ai ales această cale, primește câteva sfaturi de la cei care au reușit să își creeze un nume în țară sau străinătate:

  1. Investește în formare și în trusa profesionistă proprie: citește bloguri, reviste, urmărește tendințe din domeniu și alege dintre cele mai bune ustensile profesioniste.
  2. Creează-ți contacte: Participă la evenimente, mergi la expoziții, oferă cartea ta de vizită cât mai multor persoane din domeniu pentru a te face cunoscut(ă).
  3. Asigură-te că ești “căutabil”. Găsește un stil distinctiv și prezintă o selecție cu cele mai bune imagini din portofoliul tău. Nu trebuie să fie multe, ci doar convingătoare.

Vă invităm să urmăriți un interviu cu Laurent Tourette, un hair-stylist renumit,  realizat de echipa noastra:

https://www.youtube.com/watch?v=hECmlBOXxfI&feature=youtu.be

18 Oct

Evoluții pe piața muncii în județele Sibiu, Braşov și Mureș

Județele Brașov, Sibiu și Mureș fac parte din Regiunea Centru, alături de Alba, Covasna și Harghita. Datorită mâinii de lucru calificate și ieftine, zona a a tras numeroși investitori, în special din sectorul auto. Totuși, investițiile nu sunt repartizate uniform la nivelul regiunii, acestea concentrându-se cu preponderență în Brașov și Sibiu.

La nivel de regiune, cea mai mare parte a persoanelor angajate lucrează în domeniul Serviciilor (43,4%), urmat de Industrie şi construcţii (34,1%). Ponderea celor care lucrează în Agricultură  este de 22,5%, nivel mai scăzut decât media naţională. [1]

Deși aflat într-o zonă mai dezvoltată, județul Mureș nu are un nivel de trai ridicat, PIB-ul per capita fiind estimat de Comisia Naţională pentru Prognoză la 6.347 euro în 2015, sub media regiunii Centru, unde nivelul este de 7.551 euro. La acest capitol, Mureșul se află în urma județelor vecine, Braşov (cu PIB/locuitor de 9.906 euro), Sibiu (8.364 euro) sau Alba (8.021 euro). Pentru anul 2018, se așteaptă ca PIB-ul pe locuitor în Mureș să crească la 7.779 euro, în ton cu celelalte majorări la nivel național, de peste 4%.

Cu o populaţie totală de 550.846 persoane (potrivit recensământului din 2011), județul Mureş are un număr de 121.900 de salariaţi, în regiunea Centru fiind depășit de Braşov (162.700) şi Sibiu (122.800 salariaţi). Totuși, rata șomajului este mai mare la Mureș – 5,5%, față de Sibiu, unde aceasta are un nivel de 4,4% și la Braşov, unde atinge 4,1%.

Când vine vorba de salarii medii nete lunare, Sibiul ocupă primul loc, cu 1.751 lei, urmat de Brașov – 1.729 lei și Mureş – 1.643 lei.

Cei mai mari angajatori din judeţul Mureș sunt firmele parte din grupul german E.ON, ce activează în sectorul utilităților. Un al angajator important este producătorul de îngrăşăminte Azomureş, controlat de grupul elveţian Ameropa. Împreună, cele două companii asigură peste 6.000 de locuri de muncă. [2]

În septembrie 2016, în județul Mureș, numărul de șomeri aflați în evidență era de 11.124, iar 1201 dintre aceștia primeau indemnizație. Cea mai mică rată a șomajului din județ se înregistrează în Sighisoara: 3,8%. [3]

Orașul Sibiu atrage investitorii datorită forței de muncă bine calificate, cu diverse specializări și nivele de experiență. Aici, piața forței de muncă a înregistrat o dinamică considerabilă, mai ales în domeniul IT&C, iar competiția pentru talente este puternică. Sunt avantajate mai ales  companiile din sectorul producției, care găsesc la Sibiu profesioniști și meseriași bine pregătiți. [4]

Pentru 2019, se estimează că numărul de salariaţi va creşte cu 16% în județul Brașov, potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, care se așteaptă la o creştere sau o extindere a investiţiilor. Totodată, Brașovul ocupă locul 5 în topul județelor în care salariile ar putea crește cel mai mult în 2019 față de 2015, cu circa 29%, de la 1746 lei la 2.250 lei. [5]

Similar situației din Cluj sau Timișoara, și la Brașov muncitorii sunt greu de recrutat, investitorii trebuind să facă eforturi mari pentru a găsi angajați.

[1] Informaţii privind piaţa muncii în Regiunea Centru, publicat pe ec.europa.eu în martie 2016

[2] Mureșul, energizat de nemți și elvețieni, publicat pe capital.ro în martie 2016

[3] A scazut rata somajului in judetul Mures, publicat pe sighisoaraonline.com în octombrie 2016

[4] Analiză CBRE: În Sibiu există un pol industrial solid, publicat pe turnulsfatului.ro în aprilie 2016

[5] Cum va arăta piaţa muncii în 2019, după prognozele oficiale, publicat pe zf.ro în iunie 2016

16 Oct

Evoluții pe piața muncii în județul Vrancea

Lipsa investițiilor și nivelul scăzut de trai influențează negativ piața muncii din județul Vrancea, unde PIB-ul/locuitor este de doar 5.377 euro, cel mai mic din regiunea sud-est, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2016.

La o populaţie totală de 340.310 persoane, conform recensământului din 2011, Vrancea are un număr mediu de 53.300 de salariaţi și o rată a şomajului de 5,5%. Salariul mediu lunar net, de 1.528 lei Vrancea, este cu mult sub media naţională, de 1.998 lei. În Focșani, orașul de reședință al județului, aproximativ 10.000 de persoane lucrează în sectorul confecţiilor.

Cea mai mare afacere din județ, compania Vrancart, activează în domeniul producției de hârtie, având peste 900 de angajaţi la Adjud. Jucător important în industria textilă, Pandora Prod a avut în 2014 o cifră de afaceri de 154,9 milioane de lei. Alte business-uri funcționează în vinificaţie şi industrie alimentară. În sectorul viticol se remarcă Vincon, care a înregistrat o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei anul trecut. [1]

Vrancea se numără printre cele nouă județe care au înregistrat în 2015 un avans de peste 10% al cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Județul a ocupat locul trei în topul creșterilor, cu 12,5%, după Botoșani și Cluj, rezultat obținut datorită companiilor deținute de antreprenori români. [2]

[1] Vrancea și Vaslui, județele care sperie investitorii, publicat pe capital.ro în mai 2016

[2] Judeţele din Moldova, campioane la creşteri în business anul trecut, publicat pe zf.ro în septembrie 2016

12 Oct

Știri de pe piața muncii

Iată câteva referințe utile pentru o mai bună înțelegere a evoluțiilor de pe piața muncii.

Slujbele care vor supravieţui unei noi crize economice. Care sunt domeniile cele mai sigure pe piaţa muncii

Criza din 2008 a dus la pierderea a mai mult de opt milioane de locuri de muncă. Deşi nici o industrie nu este pregătită pentru o altă criză, există domenii care ar putea fi mai puţin afectate, precum învăţământul, guvernarea sau contabilitatea, spune Andrew Chamberlain, economist şef la Glassdoor.

Consultant recrutare: Tinerii de acum nu mai vor să muncească 8-10 ore pe zi şi renunţă uşor la job

Tinerii din generaţia digitală (care au până în 29 de ani) se plictisesc foarte repede, cer mereu noutate şi consideră că li se cuvine totul, dar sunt foarte familiari cu sistemele informatice, sunt adaptabili şi deschişi să încerce lucruri noi, spune Mihai Băjan, consultant la firma Stein & Partners

STUDIU: Tinerii au aşteptări prea mari de la primul job şi vor să fie promovaţi rapid

Nivelul aşteptărilor tinerei generaţii este mult prea ridicat, rezultatul fiind că ei nu se poziţionează la un job pe o perioadă mai mare de timp, ci îşi doresc o promovare imediată.

30 Sep

Evoluții pe piața muncii în județele Galaţi, Brăila și Constanța

Județele Brăila, Galaţi și Constanţa fac parte din Regiunea Sud-Est, a doua ca mărime din țară. Alături de celelalte trei județe din compondență – Buzău, Tulcea, Vrancea, acestea însumează o populaţie de 2.545.900 locuitori. [1]

În anul 2014, PIB-ul pe cap de locuitor era de 9.083 euro la Constanța, 5.598 euro la Brăila și 5.508 la Galați. În aceeași perioadă, PIB-ul total al județului s-a ridicat la doar 12,8 miliarde, cu 600 de milioane sub estimări, arată Institutul Național de Statistică.

Conform prognozelor, PIB-ul regiunii de Dezvoltare Sud – Est va crește cu 27%, de la 69,5 miliarde lei în 2014, la 88,8 miliarde în 2018. Cel mai însemnat aport îl va avea județul Constanța, cu 35,6 miliarde. Galați va contribui la PIB-ul regiunii cu 16,5 miliarde, iar Brăila, cu 9,6 miliarde. Estimările Comisiei Naționale de Prognoză mai arată că numărul șomerilor din regiune se va diminua, de la 72.700 de persoane în 2014, la 63.000 la finalul acestui an și la 60.000 în 2018. Așteptările sunt optimiste pentru rata șomajului: aceasta va scădea de la 6,9%, în 2014, la 5,6% la 31 decembrie 2016 și la 5,3% în 2018. [2]

Galațiul se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, motiv pentru care scăderea economică a fost destul de abruptă în ultimii ani. Județul se află pe primul loc în regiune la rata șomajului, iar estimările nu arată o schimbare a acestei situații. Totuși, se estimează că procentul celor neangajați va scădea la 8,3% la finalul anului 2016, la 8,1% în 2017 și 8% în 2018. Economia Galațiului este de susținută de combinatul ArcelorMittal și de Șantierul Naval Damen, precum și de alte activități în sectoarele navigație și exploatare portuară și agricultură. [2]

Brăila este unul dintre cele mai sărace județe din România, cu un salariu mediu net de doar de 1.300 de lei, mult sub media țării, de 1.800 de lei. Rata şomajului este peste media națională: 7%, față de 4,9%. [3] Totuși, sunt și companii care caută angajați: fabrica de cabluri auto deschisă de firma japoneză Yazaki în 2015 vrea să ajungă la un număr de 2000 de angajaţi până la sfârşitul anului, de la 1.000 de salariați în martie 2016. [4] Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, în 2019 numărul de salariați din județul Brăila va crește cu doar 11% față de cel din 2015, pe fondul nivelului slab de investiții din zonă. [5]

La finalul lunii iunie 2016, numărul salariaţilor din judeţul Constanța era de 182.500 de persoane, în ușoară creștere față de luna precedentă, și cu 5.946 persoane mai mare decât iunie 2015, arată datele Direcției Județene de Statistică. Aceeași sursă menționează că rata şomajului în luna mai 2016 ajungea la doar 2,8%, mai scăzută decât media pe ţară, numărul de șomeri diminuându-se cu cu 1.135 de persoane faţă de cel din mai 2015. 2.290 de persoane primesc indemnizaţie de şomaj. Salariul mediu net a fost de 1.886 lei în luna iunie 2016, cu 9,1% peste nivelul înregistrat în luna iunie 2015. [6]

[1] Piața muncii în Regiunea Sud-Est, publicat pe ec.europa.eu în martie 2016

[2] PIB-ul Galațiului, cu 600 milioane de lei sub nivelul prognozat, publicat pe stiridegalati.ro în ianuarie 2016

[3] NEPI extinde mallul din Brăila, un oraş „părăsit“ de alte nume mari din retail, publicat pe zf.ro în martie 2016

[4] Veşti bune pentru piaţa muncii din Brăila, publicat pe adevarul.ro in martie 2016

[5] Cum va arăta piaţa muncii în 2019, după prognozele oficiale, publicat pe zf.ro în iunie 2016

[6] Rata şomajului, mai scăzută în judeţul Constanţa decât media pe ţară, publicat pe ziuaconstanta.ro, în august 2016

20 Sep

Cum te ajută educația să păstrezi meșteșugul părintesc de actualitate?

designer

Fie că este vorba de țesut, olărit, împletit în papură sau oricare alt meșteșug, toate aceste minuni create de părinții noștri și părinții părinților noștri pe vremea lor pot fi readuse în atenția publicului consumator de tradiție și pot constitui un viitor posibil pentru noi.

În materialul audio-video prezentat mai jos vom vedea cum meșteșugul părintesc a fost transmis mai departe din tată-n fiu și fructificat intens cu ajutorul educației, perseverenței și pasiunii fiului pentru drumul ales.

Atenție, calitatea oricărui lucru depinde în mare măsură de pasiunea făuritorului acelui lucru. Gândiți-vă de două ori dacă meșteșugul părintesc poate face parte din viața voastră iar dacă nu concepeți să trăiți viața fără acesta atunci nu ezitați să-l practicați, să vă dezvoltați și să aflați cât mai multe metode de a-l promova, pentru ca astfel sa va puteți permite să îl păstrați în viața voastră și la fel ca și Mihnea, din materialul de mai jos, să îl transmiteți copiilor voștri.

Începeți să trăiți cu pasiune!

Sursa: http://fabricadecariere.ro/interviuri-cu-oameni-de-succes/ (Interviu Mihnea Ghilduș)

02 Sep

A fi șomer sau a nu fi? Beneficiile muncii cu sens

A fi sau a nu fi… șomer? Asta-i întrebarea. Sau poate a fi sau a nu fi angajat?

Lucrurile stau destul de simplu dacă le pui în balanță și te întrebi pur și simplu:

  • Cât de mult câștigi acum? De la stat, familie, o moștenire bine-venită.
  • Cât de mult timp vei mai câștiga acești bani?
  • Venitul actual îți este suficient?
  • Iar dacă îți este suficient ție, oare va fi suficient și pentru copiii tăi când vor crește, vor începe să meargă la grădiniță, vor dori să învețe mai mult și să meargă la școală, vor vrea să crească mari și să înflorească pentru tine?
  • Ce ar însemna să muncești?
  • Sau să muncești din nou?
  • Cum te-ai simți?
  • Cum ți-ar îmbunătăți viața?
  • Și dacă ai munci de acasă cum ar fi?
  • Dacă ai munci pentru tine, pentru sufletul tău și pentru familia ta, munca ar avea sens?
  • Ce te împiedică să muncești ce îți dorești?
  • Care sunt acele 3 lucruri care te vor ajuta să poți munci totuși exact așa cum îți place și cum te simți împlinit?

Și poate este suficient. Poate este suficient să fii sincer cu tine și să începi. Noi suntem alături de tine. Așteptăm vești!

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.