15 Nov

Bariere pe piața muncii pentru tinerii din mediul rural

BRAȘOV, 10 noiembrie 2015

Ce anume face dificilă intrarea pe piața muncii? Pentru cei cu sau fără experiență, pentru tineri sau pentru persoanele ocupate în agricultura de subzistență? Propunem o analiză prin prisma a două tipuri de bariere: bariere instituționale, legate de normele care guvernează activitatea economică, și bariere privind stocul de competențe, legate de participarea la educație și formare.

Bariere legate de educație și formare.

Proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural – un răspuns.

Acestui din urmă tip de bariere i-a răspuns și proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, implementat de către Fundația CADI-Eleutheria în parteneriat cu Asociaţia Institutul Român de Training şi Institutul Român pentru Educaţie şi Incluziune Socială.P1320448

Proiectul a adus un sprijin în integrarea pe piața muncii a aproximativ 850 de persoane printr-un program integrat adaptat la profilul și nevoile șomerilor tineri din mediul rural și a celor ocupați în agricultura de subzistență. Programul a cuprins următorul pachet de servicii, derulate între martie 2015 și decembrie 2016:

  1. Testare de interese vocaţionale și ședințe individuale de consiliere profesională pentru 740 dintre participanții la proiect.
  2. 57 de sesiuni de grup de consiliere şi dezvoltare personală pentru circa 820 de participanți. Sesiunile au avut ca obiectiv dezvoltarea unei conduite bazate pe inițiativă, antreprenoriat și responsabilitate față de propriul parcurs profesional și formarea de abilități de auto-organizare pentru obiective pe termen lung.
  3. 25 seminarii de conștientizare privind stilul de viață sănătos care au reunit peste 500 de participanți.
  4. 49 de cursuri de formarea profesională pentru peste 735 de participanți în domenii precum: lucrător în comerț, lucrător în structuri pentru construcţii, cameristă, patiser, frizer, confecționer asamblor articole din textile, agent de securitate, lucrător comercial, recepționer, agent vânzări și secretariat.
  5. 57 job-club-uri pentru peste 710 participanți care aceștia s-au pregătit pentru interviurile de angajare.

Rezultatul cel mai important al proiectului a vizat rata persoanelor care vor fi intrat sau reintrat pe piața muncii până la finalul proiectului: 20% dintre participanții la proiect. Până la acest moment, 154 de persoane s-au angajat în baza unui contract individual de muncă. Estimăm că până la 15 decembrie, ultima zi a proiectului, vom atinge 170 de persoane angajate ca urmare a participării la proiect.

Bariere instituționale la intrarea pe piața muncii

CADI – Eleutheria pregătește un set de analize privind barierele instituționale la intrarea pe piața muncii. Aceste analize vor fi publicate la începutul lunii decembrie într-un supliment special dedicat al Revistei 22.

Abordările reunite se concentrează asupra două tipuri mari de instituții, de seturi de reguli care guvernează interacțiunea dintre actorii sociali și economici: 1) instituții ce guvernează furnizarea și producția de educație și 2) instituții ce guvernează activitatea economică și piața muncii.

  1. Instituțiile care guvernează furnizarea și producția de educație

Angajatori și angajați deopotrivă semnalează lipsa de corelație între competențele formate în școală și cele pe care firmele le cer pentru buna desfășurare a activității lor. O sursă importantă pentru acest decalaj este credința că există o măsură care se poate potrivi tuturor: planificatorul central al educației pretinde că poate cunoaște toate nevoile particulare ale viitorilor angajați și ale angajatorilor săi și poate construi un sistem care să răspundă adecvat tuturor acestor nevoi. Așa cum, inclusiv ca membrii ai Uniunii Europene, am renunțat la credința că statul poate planifica economia, nu părem a renunța la credința că educația poate fi planificată centralizat.

Acest tip de barieră poate fi depășit prin asigurarea diversității producătorilor de servicii de educație, fapt pe care îl susține inclusiv Fondul Social European. Astfel, organizații locale, în parteneriat, identifică nevoi locale de formare, identifică cererea de compentențe a angajatorilor locali și creează programe educaționale adaptate și personalizate.

Orice inițiativă de limitare a accesului sau de excludere de pe piață a organizațiilor publice și private care construiesc noi formule educaționale va conduce doar la creșterea barierelor cu care șomerii se confruntă la angajare și creșterea decalajelor între furnizarea de educație și cererea de pe piața muncii.

  1. Instituții ce guvernează activitatea economică și piața muncii

Cererea de forță de muncă este rezultatul investițiilor și al creșterii economice susținute. Angajatorii cu afaceri prospere au nevoie de forță de muncă pentru a-și conduce afacerile. Regulile care guvernează activitatea economică vor influența intensitatea acesteia, respectiv numărul de angajați pe care antreprenorii îl vor putea angaja în afacerile lor pentru a le menține prospere și a le dezvolta.

Cu cât este mai mare costul de a derula activități economice, cu atât mai puține afaceri vor lua naștere și vor crește și cu atât mai puțină cerere de forță de muncă va exista.

În 2015, Banca Mondială plasează România pe locul 37 în funcție de ușurința de a face afaceri. Bariere importante în calea inițiativei antreprenoriale sunt ridicate de a plăti taxe, de a înregistra proprietăți sau de a începe o afacere. Aceste limitări ale libertății economice impun un cost reflectat în prețul mare suportat de către consumatorii finali și în salariile nete mici ale angajaților.

Salariul minim pe economie și prevederile rigide ale codului muncii sunt o barieră prin care cei fără experiență sunt ținuți în afara pieței muncii sau în economia gri. În practică, salariul minim pe economie îi avantajează pe muncitorii organizați în sindicate ori pe cei din marile conglomerări urbane, dar vine ca o piedică pentru cei din mediul rural ori pentru tinerii care nu sunt încă pregătiți.

Acestea sunt doar câteva dintre temele de reflecție pe care le lansăm spre analiză, inclusiv ca urmare a experienței de implementare de proiecte în mediul rural și a preocupărilor de cercetare și analiză ale asociaților CADI-Eleutheria.

Considerăm esențială susținerea măsurilor de extindere a accesului la servicii de educație prin măsuri complementare de încurajare a inițiativelor antreprenoriale și de reducere a costurilor impuse mediului economic.

Despre Fundaţia CADI-EleutheriaAro 78

Fundaţia Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Eleutheria, înființată în anul 2004, se constituie ca o platformă de coperare academică și antreprenorială pentru o rețea de cercetători și consultanți în domeniul științelor social-umane din România. Scopul funtației este fundamentarea valorică și instituțională a unei societăți libere și prospere. CADI desfășoară proiecte în domeniile analiză instituțională, dezvoltării instituționale, dezvoltării resurselor umane, disciplinelor și științelor social-umane.

Institutul Român de Training (IRT)

Asociația Institutul Român de Training s-a fondat în 2002 având la bază credința că învățarea este o călătorie pentru toată viața, iar de atunci contribuim la această călătorie atât prin dezvoltarea funcţiei de formare în România, cât și prin programele de training pe care le dezvoltăm și livrăm.

Institutul Român de Educaţie şi Incluziune Socială (IRESIS)

Scopul IRESIS constă în promovarea, dezvoltarea resurselor umane și furnizarea pregătirii profesionale eficiente și de calitate pentru facilitarea adaptării forței de munca la nevoile în continuă schimbare ale societății și în vederea creșterii calității vieții beneficiarilor.

Persoană de contact:
Aura Matei
Coordonator de programe Fundația CADI-Eleutheria
Tel: 0724.240.256
E-mail: rural@cadi.ro
Site: http://initiativerurale.ro

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.