BARIERE LA INTRAREA PE PIAȚA MUNCII

Către o piaţă unică a resursei umane

ANDREI TRANDAFIRA, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Problema majoră de care ne lovim, în mo­mentul de faţă, atât ca indivizi, cât şi ca so­cietate este incapacitatea de a activa în­tr-un mod dinamic bazinul potenţial de […]

citeste mai departe ➙


job_cioÎmbunătăţirea informării pe piaţa muncii: o soluţie pentru reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor

RALUCA ANA BÎGU, Universitatea din București DRAGOŞ BÎGU, Academia de Studii Economice Rata ridicată a şomajului în rândul tine­ri­lor, în raport cu şomajul la nivelul întregii populaţii active, este determinată de o se­rie de cauze. Printre acestea, […]

citeste mai departe ➙


Firmele de training şi învăţământul universitar: piaţă versus stat

RADU ŞIMANDAN, Universitatea Politehnică din București Educaţia universitară din România este un domeniu atent reglementat de stat, atât uni­versităţile de stat, cât şi cele private fi­ind obligate să respecte cerinţe amă­nun­ţite emise de minister. În ultimii […]

citeste mai departe ➙


somerStatul, educația și piața muncii

GABRIEL MURSA, Institutul Friedrich von Hayek România Majoritatea covârșitoare a românilor con­sideră că una dintre îndatoririle funda­men­tale ale statului este oferirea de ser­vicii educaționale, deoarece, alături de să­nătate, educația reprezintă un bun spe­cial, de care ar […]

citeste mai departe ➙


joburi (640x241) (376x288)Alternative şi soluţii private în completarea educaţiei de stat din România

OVIDIU NEACȘU, SoLib Pe măsură ce România a devenit o des­ti­na­ţie mai sigură şi mai interesantă pentru in­vestiţii, ocuparea locurilor de muncă nou create cu angajaţi calificaţi a devenit tot mai dificilă, fiind unul dintre factorii […]

citeste mai departe ➙


Educația: între înflorirea persoanei și pregătirea pentru piața muncii

MIHAI-VLADIMIR TOPAN, Academia de Studii Economice Natura paradoxală a educației (aceasta tre­buie să fie deopotrivă relevantă pentru viața reală, concretă, în care se înscrie și locul de muncă, dar și detașată, con­tem­pla­tivă, teoretică) se traduce cel […]

citeste mai departe ➙


universitateEducație pentru eșec

LAURENȚIU GHEORGHE, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București Una dintre mantrele programelor edu­ca­țio­nale moderne este integrarea absol­ven­ților pe piața muncii și adaptarea progra­melor de studiu ale universităților la ce­rin­țele companiilor. O altă mantră ne repetă că […]

citeste mai departe ➙


Nu dorim bariere, dar le susținem

IONUȚ STERPAN, George Mason University Că legile reflectă preferința publicului e primul lucru pe care îl auzi de la un de­mo­crat de stânga. E o judecată superficială, pen­tru că tocmai procesul politic etatist determină preferința pentru […]

citeste mai departe ➙


robotiMunci creative, vechea roboteală și noile mașinării automate

CONSTANTIN VICĂ, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată 2015 este anul în care a revenit întrebarea privind dispariția muncii din cauza ela­nului luat de dezvoltarea automatizării și roboților, cercetării în inteligența arti­fi­cială și machine learning etc. […]

citeste mai departe ➙


Șomajul tinerilor ca problemă de etică aplicată: sunt companiile din industria IT mai morale?

RADU USZKAI, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Din punct de vedere teoretic, distincția cu care eticienii în afaceri încă operează este aceea dintre cele două mo­da­lități de a concepe responsabilitatea morală și socială a afacerilor. […]

citeste mai departe ➙


Rolul fondurilor europene în formarea și educarea antreprenorilor români

CRISTIAN PĂUN, Academia de Studii Economice Într-o economie de piață, an­tre­pre­no­ria­tul este forma principală prin care se poa­te ajunge la prosperitate. Antreprenorii sunt cei care creează locuri de muncă și fac loc la masa prosperității unui […]

citeste mai departe ➙


Tinerii, munca și inflația

TUDOR SMIRNA, Institutul Ludwig von Mises România; Academia de Studii Economice Inflația, care se definește în mod clasic ca o creștere artificială a cantității de bani din economie, are efecte nesănătoase asu­pra prețurilor. Ea provoacă o […]

citeste mai departe ➙


evaziuneLupta cultă de clasă: azi, „talentați“ vs. „truditori“

OCTAVIAN-DRAGOMIR JORA, Academia de Studii Economice Atunci când cineva se prezintă pe sine drept „om de cultură“, care produce „ope­re de valoare“ și consumă doar „spi­ritualitate înaltă“, probabilitatea de a sta de vorbă cu un biet […]

citeste mai departe ➙


Cum poate deveni mediul de afaceri românesc mai favorabil antreprenoriatului?

RADU NECHITA, Centrul Independent pentru Studii în Economie şi Drept Calitatea mediului de afaceri ar trebui să fie o preocupare nu doar pentru între­prin­zători, ci și pentru consumatorul obiș­nu­it, deoarece toate lucrurile care ne fac via­ța […]

citeste mai departe ➙


taxePrincipalele intervenții pe piața muncii cu impact asupra tinerilor

CLAUDIU NĂSUI, SoLib Deși România nu stă rău din punctul de vedere al șomajului, cu o rată de 6,8% în iunie 2015 vs. 9,6% la nivel european (lo­cul 20 în clasamentul UE), situația șo­ma­jului la tineri […]

citeste mai departe ➙


STATDistorsiuni pe piața muncii: venitul minim garantat

BOGDAN GLĂVAN, Universitatea Româno-Americană Măsurile de protecție socială prost ca­li­brate au efecte perverse, prinzând pătura săracă a populației într-o veritabilă cap­cană a sărăciei. „Prost calibrate“ în­seam­nă, pe scurt, „prea mari“ în raport cu pro­ductivitatea muncii necalificate […]

citeste mai departe ➙


Munca „la gri“

EMANUEL SOCACIU, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București Una dintre prioritățile importante pentru majoritatea guvernelor României din ul­ti­mii 25 de ani a fost diminuarea amplorii mun­cii la negru. În anii ’90 și la începutul anilor 2000, […]

citeste mai departe ➙


spanzuratoareaSituația șomajului tinerilor

VLAD TARKO, Dickinson College, Departamentul de Economie În 2005, peste 5 milioane de tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani trăiau în Ro­mânia. Zece ani mai târziu, numărul lor a scăzut la 3,5 milioane. […]

citeste mai departe ➙


Educația – o singură mărime care se potrivește tuturor?

AURA MATEI, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională În discursul cotidian despre educație, identificăm o serie de teme recurente: decalajul dintre com­pe­tențele formate în școală și cele căutate pe piață, elevi care nu își ating potențialul […]

citeste mai departe ➙


pret salariuDe ce salariile sunt mici, iar prețurile mari?

HORIA TERPE, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cea mai eficientă formă de protecție socială este puterea de cumpărare: salarii mari și prețuri mici. Salariile mari și ocuparea forței de muncă sunt sinonime: ambele re­zul­tă din […]

citeste mai departe ➙


Salarii minime și maxime

COSTEL STAVARACHE, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Ambele tipuri de salarii, minim și maxim, sunt interdicții pe piața muncii. Produsul interzis la comercializare este forța de mun­­că la un anumit preț. În cazul sala­riului minim, […]

citeste mai departe ➙


joburi (640x241)Cum ar putea beneficia tinerii români de pe urma Pieței Unice Europene?

PIERRE GARELLO, Institute of Economic Studies – Europe Dreptul fiecărui cetățean al Uniunii Eu­ro­pene de a călători liber în cadrul țărilor Uniunii este garantat de Articolul 45 al Tratatului de Funcționare al UE, iar aceas­tă mobilitate, […]

citeste mai departe ➙


Parteneriatul între universităţi şi companiile private: un răspuns moderat la problema corelării educaţiei superioare cu piaţa muncii

ALEXANDRU VOLACU, SNSPA Corelarea inadecvată a programelor de stu­diu universitare cu cerinţele pieţei mun­cii reprezintă una dintre principalele probleme actuale ale sistemului educa­ţio­nal românesc. În funcţie de pozi­ţio­na­rea ideologică în raport cu legitimitatea inter­venţiei statului în […]

citeste mai departe ➙