Category Archives: Noutati

02 Feb

Evaluarea proiectului „Inițiative pe piața muncii în mediul rural”

cautarea unui loc de munca-s

În cele ce urmează, veți citi un extras din raportul de analiză a proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural care parcurge mai multe aspecte evaluate cu scopul de a puncta ce a fost bine și ce ar putea să fie îmbunătățit în activitățile viitoare de acest fel. Raportul a fost întocmit de specialiști în evaluarea de proiecte din domeniul social și a avut la bază mai multe metode de evaluare astfel încât, analiza să fie complexă și să poată identifica cât mai fidel surse ale problemelor, acolo unde este cazul.

Proiectul a cuprins, alături de activitățile principale, evaluarea și monitorizarea felului în care a fost furnizat către participanți programul integrat de consiliere, formare profesională și mediere pentru piața muncii. Astfel, a fost posibilă identificarea celor mai bune metode de a răspunde prompt nevoilor participanților, de a crește relevanța serviciilor furnizate pentru grupul țintă și de a desprinde lecții învățate ce pot fi aplicate ulterior în proiecte similare de către membrii parteneriatului sau de către alte organizații care desfășoară proiecte sociale în mediul rural.

Metodele de evaluare au cuprins interviuri față-în-față și telefonice cu participanții și experții implicați în proiect, observații directe ale evaluatorilor și analiza de documente rezultate în urma activităților.

Extrasul de analiză se referă la următoarele aspecte evaluate:


  1. Calitatea procesului de informare și consiliere;

  2. Calitatea procesului de formare profesională;

  3. Calitatea procesului de mediere în vederea ocupării;

  4. Calitatea procesului de promovare a serviciilor oferite în cadrul proiectului;

  5. Calitatea resurselor puse la dispoziția grupului țintă prin proiect;

  6. Calitatea colaborării între părțile interesate ale proiectului.


Calitatea procesului de informare și consiliere

Cele mai importante resurse în prestarea acestor servicii au fost resursele umane ale organizațiilor partenere: au fost mobilizați specialiști cu competențe și experiență în domeniul ocupării, care au antrenat beneficiarii într-o largă diversitate de activități menite să identifice cât mai corect situația fiecărei persoane vizate și să conducă la propuneri de dezvoltare profesională cât mai potrivite cu nevoile specifice ale fiecăruia; în acest scop au fost realizate activități privind:


  • Informarea participanților privind evoluţiile pe piaţa muncii, privind obiective orizontale;

  • Evaluarea personalității în perspectiva orientării profesionale prin testare psihologică și consiliere individuală;

  • Organizarea de sesiuni de grup de consiliere profesională şi dezvoltare personală.

Ca urmare a nevoilor identificate pe parcursul analizei tehnice, serviciile furnizate au fost completate cu o campanie de conștientizare privind un stil de viață sănătos. Cele 25 de seminarii organizate începând cu august 2015 au completat perspectiva asupra vieții profesionale cu cea medicală asupra multiplelor dimensiuni ale vieții personale a individului (alimentație, igienă, sănătatea reproducerii, vaccinuri etc.).

Varietatea și caracterul complementar al activităților de informare și consiliere, adaptate la specificul local al comunităților vizate, au contribuit decisiv la asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile grupului țintă, la caracteristicile pieței locale a muncii și la nevoile angajatorilor din regiune.

Astfel s-a asigurat un grad foarte ridicat de satisfacție a beneficiarilor referitor la utilitatea acestor sesiuni pentru căutarea, găsirea și păstrarea unui loc de muncă adecvat; pentru exemplificare, cităm din chestionarul completat de unul din membrii grupului țintă:

[Sesiunea de informare și consiliere] chiar m-a ajutat să decid asupra ceea ce vreau de la viață, fiindcă eram în situația de a lua o decizie și, după ce am făcut consilierea, am putut lua decizia cea mai potrivită pentru mine, am știut ce mi se potrivește.”

Calitatea procesului de formare

Activitățile de formare, finalizate prin evaluare și certificarea competențelor dobândite, s-au încadrat în două mari categorii: cursuri de calificare și cursuri de perfecționare, ambele fiind susținute de formatori certificați, cu competențe relevante și experiență în domeniu.

Selectarea ocupațiilor care au făcut obiectul formării – recepționer, secretariat, lucrător în comerț, lucrător în structuri pentru construcții, cameristă, patiser, frizer, confecționer asamblor articole din textile, agent de pază – s-a făcut ținând cont de specificul regiunilor vizate, de caracteristicile pieței regionale de muncă și ale tendințelor constatate prin documentare și analiza realizată la momentul elaborării proiectului și actualizată ulterior, pe parcursul implementării.

Astfel, proiectul a atins un înalt nivel de relevanță față de nevoile beneficiarilor cu privire la ocupare, prin faptul că tematica și conținutul sesiunilor de formare au fost adaptate la contextul local, precum și prin respectarea stilului de învățare specific adulților. Sesiunile de formare au îmbinat aspectele teoretice cu numeroase ore de practică, apreciate ca o ocazie esențială de a înțelege și exersa ce presupune exercitarea unei anumite meserii. La calitatea ridicată a formării a contribuit și flexibilitatea echipei de proiect, permanent adaptată la nevoile concrete existente sau ivite pe parcurs în rândul beneficiarilor.

În consecință, nivelul de satisfacție a beneficiarilor a fost foarte ridicat, micile nemulțumiri înregistrate din partea unora dintre participanți față de unele produse sau servicii auxiliare (de ex., catering) fiind discutate și rezolvate fără ca rezultatele finale să fie afectate.

Participanții au apreciat în mod deosebit elemente cum sunt calitatea predării, nivelul de pregătire a formatorilor, calitatea materialelor primite (suporturi de curs) – clare și bine structurate, respectul formatorilor față de participanți, atmosfera de lucru relaxantă și stimulatoare, remarcându-se în special lipsa mustrărilor și încurajarea întrebărilor și a încercărilor repetate, claritatea răspunsurilor, explicarea tuturor noțiunilor folosite în prezentările orale și în materialele scrise, ocazia de a cunoaște și colabora cu persoane noi, posibilitatea de a obține recunoașterea oficială a cunoștințelor dobândite, prin susținerea examenului final de absolvire.

Calitatea procesului de mediere în vederea ocupării

În urma cursurilor de formare, membrii grupului țintă au beneficiat de servicii de mediere – proces complex, care cuprinde mai multe faze.

Prima etapă, selectarea beneficiarilor, s-a realizat pornind de la persoanele care au absolvit cursurile de formare. A urmat apoi identificarea locurilor de muncă disponibile la nivel local sau regional și informarea beneficiarilor cu privire la acestea.

În funcție de oportunitățile identificate pe piața muncii, consilierii locali de orientare profesională au acordat asistență pentru stabilirea legăturilor între angajatori și beneficiari și sprijin în finalizarea formelor legale de ocupare. Beneficiarii proiectului au participat la sesiuni de job-club pentru deprinderea de competenţe de căutare a unui loc de muncă: întocmirea unui CV, pregătirea interviului de angajare etc.

Medierea s-a dovedit deosebit de utilă prin sprijinirea directă, concretă și complexă a beneficiarilor în căutarea și găsirea unui loc de muncă. S-a remarcat și că aceste activități solicită într-o foarte mare măsură specialiștii și membrii echipei de proiect implicați direct în implementare din cauza faptului că presupun o atenție continuă îndreptată către piața de muncă locală și o atitudine dinamică prin care să se vină în întâmpinarea angajatorilor, asigurându-se construirea și menținerea unei punți de legătură între angajatori și beneficiari, precum și o implicare substanțială ca timp în fiecare caz individual care se finalizează cu încheierea unui contract de muncă.

Importanța resurselor umane mobilizate reprezintă așadar un factor cheie: experiența specialiștilor este crucială, iar aceștia trebuie să fie permanent disponibili să sprijine beneficiarii și să răspundă angajatorilor în mod constructiv.

Alegerea strategiei urmărite în procesul medierii, atitudinea față de beneficiar – mai degrabă ocrotitoare sau, dimpotrivă, orientată către sprijinirea beneficiarilor să devină independenți, să facă singuri alegerile importante – sunt aspecte centrale ale acestei activități și depind la rândul lor de competențele, experiența și intuiția consilierului local.

În ceea ce privește job-club-ul, satisfacția tuturor beneficiarilor a reieșit în mod direct, în primul rând datorită caracterului aplicat și a utilității informațiilor și recomandărilor primite. Cităm în acest sens părerile câtorva beneficiari:

… chiar interesant, ne interesa cum să ne prezentăm, CV-ul, ce întrebări să punem unui angajator și ce întrebări ne pun ei.”

Eram emoționate, trebuia să vorbim ca la un interviu. A fost frumos.”

Mie mi-a plăcut foarte mult pentru că se discutau subiecte foarte interesante.”

Am avut ocazia să întâlnesc multi oameni minunați și să învăț multe lucruri noi.”

În general, medierea a fost percepută în mod pozitiv de către toți cei implicați, reprezentând un succes atât la nivelul percepțiilor, cât și la nivelul rezultatelor finale și al locurilor de muncă ocupate:

Proiectul acesta m-a ajutat foarte mult, având în vedere că am urmat cursul de lucrător comercial și acum lucrez tot in domeniu. Am reușit să mă angajez într-o librărie.”

Pe de altă parte trebuie menționat și că, chiar dacă unii beneficiari nu s-au putut angaja până în prezent, prin participarea la activitățile proiectului șansele lor de angajare au fost îmbunătățite. Medierea poate da rezultate în orice moment, având în vedere că, odată stablit contactul dintre beneficiari și potențialii angajatori, oportunitea de a ocupa un loc de muncă la acel angajator poate apărea oricând.

Calitatea procesului de promovare a serviciilor oferite în cadrul proiectului

Promovarea serviciilor oferite de specialiștii din cadrul proiectului – informare și consiliere profesională, formare și mediere – a avut o importanță deosebită, având ca rezultat direct atragerea atenției potențialilor beneficiari. Procesul de promovare a presupus transmiterea informațiilor prin materiale tipărite, contact direct și mediul online.

Legat de eficiența acestor mijloace de comunicare, s-a constatat că atunci când cei potențial interesați primesc informațiile în formă scrisă, iar pentru detalii suplimentare sau lămuriri trebuie luată legătura cu o persoană de contact, adeseori se evită să se mai ceară amănunte din cauza sentimentului de neîncredere sau disconfortului față de ideea de a se implica într-un asemenea demers de comunicare. Prin urmare, modalitățile de informare cele mai eficiente s-au dovedit a fi cele bazate pe contactul direct cu potențialul beneficiar, care are astfel ocazia să pună pe loc întrebările care îl interesează, mai ales atunci când este încurajat explicit de către persoana de contact și are posibilitatea de a se convinge că aceasta este prietenoasă și deschisă către comunicare.

Calitatea resurselor puse la dispoziția grupului țintă prin proiect

Principalele resurse puse prin proiect la dispoziția membrilor grupului țintă cu ocazia prestării serviciilor în vederea ocupării au fost cele umane și cele materiale.

Referitor la resursele umane, echipa proiectului a mobilizat, pentru legătura directă cu grupul țintă, următoarele tipuri de specialiști: consilieri de orientare privind cariera, experți în consiliere, formatori, lectori, instructori de practică, precum și persoane care au avut rolul de experți organizatori și coordonatori pentru diferitele tipuri de servicii – informare, consiliere, calificare, perfecționare, mediere, job-club.

Standardele stabilite pentru specialiști au fost ridicate, presupunând competențe profesionale complexe, cunoașterea domeniului social, familiarizarea cu diferitele caracteristici psihologice specifice mediului vizat, precum și stăpânirea limbilor în care s-au derulat activitățile – în anumite comunități din județele Mureș și Harghita, activitățile au avut beneficiari vorbitori predominant de limbă maghiară. Astfel, prin diversitatea calificărilor, competențelor și abilităților de comunicare ale membrilor echipei, s-a putut răspunde tuturor nevoilor idenitificate. Dintre aprecierile participanților cu privire la nivelul de competență și de implicare a specialiștilor cităm pentru exemplificare următoarele, înregistrate cu ocazia interviurilor individuale și de grup realizate în procesul de analiză tehnică:

Toți au fost extraordinari.”

Oamenii care ne-au predat au fost clari, conciși și la obiect, chiar mi-e dor de un domn profesor de acolo.”

… foarte de treabă și foarte dornici să ne ajute să evoluăm.”

Ne vorbeau de la egal la egal şi pe înțelesul nostru.”

Mie mi-au plăcut foarte mult oamenii cu care am intrat în contact şi pentru că erau foarte calzi.”

De cele mai multe ori poate răbdarea dânșilor a fost pusă la răbdare cu noi, dar de fiecare dată ne-au răspuns la întrebări fără să se supere.”

Printre cele mai importante aspecte pozitive rezultate în urma prestațiilor specialiștilor s-au numărat, conform părerilor beneficiarilor, autocunoașterea avansată rezultată din activitățile de consiliere și dezvoltare personală, ajutând la realizarea celor mai potrivite opțiuni privind cariera, precum și caracterul practic al formării – prin exemple, prin simularea unor situații reale și prin sprijinul oferit în găsirea unui loc de muncă.

Un alt indiciu pozitiv cu privire la succesul modului de funcționare a echipei de specialiști constă în nivelul ridicat de satisfacție al unor persoane pentru care inițial singura atracție a proiectului o reprezenta oferirea subvenției de la finalul participării la activități. Chiar și în cazuri de acest fel au existat participanți care, datorită calității ridicate a serviciilor prestate, au realizat pe parcurs că beneficiile participării depășesc cu mult subvenția obținută, manifestând până la urmă un interes real față de conținutul programului de informare și consiliere / formare / mediere.

În ceea ce privește categoria resurselor materiale, cele mai importante elemente au fost spațiile alocate desfășurării activităților cu membrii grupului țintă, care au fost identificate în puncte cât mai ușor accesibile grupurilor de participanți, chiar în localitățile de proveniență ale acestora.

Spațiile pentru activități au fost identificate pe baza unor criterii cum sunt capacitatea de a găzdui în bune condiții toți membrii grupului țintă prezenți la activitatea respectivă; asigurarea unei atmosfere liniștite, necesare bunei derulări a activității; posibilitatea de a fi organizat din punct de vedere al mobilierului astfel încât să se poată asigura participarea activă a fiecărei persoane la activități, precum și distribuirea uniformă a participanților în sală; apropierea de alte spații de interes local, precum potențiali angajatori sau locuri de realizare a practicii – pentru aplicarea cunoștințelor dobândite și a abilităților deprinse în cadrul activităților.

Calitatea colaborării între părțile interesate ale proiectului

Membrii structurilor partenere au dezvoltat o relație consistentă de coordonare și colaborare datorită pe de o parte cooperării anterioare de succes și, pe de altă parte, determinării actuale de a se implica în toate etapele proiectului, de la inițierea și până la încheierea acestuia.

Nu au fost identificate situații problematice, dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării activităților fiind abordate în mod transparent și flexibil, astfel încât s-a reușit identificarea din timp de soluții acceptate de toate de părțile implicate și menținerea unui climat general de bună colaborare.

În ceea ce privește cooperarea cu autoritățile locale, instituțiile publice și alte organizații în vederea identificării potențialilor membri ai grupului țintă și a potențialilor angajatori, precum și pentru obținerea unei imagini cât mai fidele asupra pieței locale a forței de muncă, aceasta a decurs în cele mai bune condiții, contribuind semnificativ la succesul proiectului.

Legat de colaborarea dintre organizațiile partenere și beneficiari, aceasta a decurs în principiu în condiții bune, datorită regulilor clare, procedurilor transparente și disponibilității generale a echipei proiectului pentru remedierea oricăror dificultăți apărute. Principala sursă generatoare de sincope în comunicarea și cooperarea dintre organizații și membrii grupului țintă a reprezentat-o subvenția acordată absolvenților certificați ai programelor de formare derulate în cadrul proiectului: fiind uneori singurul sau principalul factor motivațional al participării unor beneficiari la activități, acordarea subvenției a permis și participarea unor persoane care nu aveau un interes real în a dobândi noi competențe și abilități și în a-și spori șansele de angajare. Chiar și în aceste condiții, subvenția a reprezentat un sprijin important pentru mulți beneficiari care, pe perioada desfășurării sesiunilor de informare, consiliere, formare și mediere, au fost limitate în a-și desfășura activitățile obișnuite, precum munca zilieră. În plus, unele dintre persoanele motivate doar de subvenție au realizat, pe parcurs, ce oportunități și beneficii le aduce implicarea în activitățile proiectului, pe termen scurt, mediu și lung.

Calitatea colaborării cu factorii locali în cadrul proiectului

Calitatea implicării factorilor de la nivel local s-a dovedit a fi una ridicată, esențială pentru realizarea cu succes a activităților proiectului, incluzând atât structuri publice, cât și organizații sau persoane din domeniul privat.

Colaborarea la nivel local a avut importanță covârșitoare în cadrul tuturor etapelor proiectului, de la identificarea și înregistrarea membrilor grupului țintă până la susținerea propriu-zisă a activităților de informare, consiliere, formare și sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă.

În ceea ce privește principalele structuri locale din zona publică – autorități publice locale, instituții de învățământ, biblioteci – s-a observat că nivelul de implicare, respectiv sprijinul acordat de acestea a variat de la aplicarea minimalistă a atribuțiilor lor legale, până la promovarea extinsă a unor principii și valori specifice exemplelor de bună practică, unde factorii locali identifică soluții concrete, adaptate problemelor și nevoilor locale, dând dovadă de creativitate și spirit de inițiativă cu respectarea în același timp a limitelor legale.

În promovarea oportunităților oferite de proiect în vederea identificării grupului țintă s-au remarcat factori locali care au folosit, cu respectarea prevederilor legale, bazele de date pe care le gestionează, au participat la informarea propriu-zisă a potențialilor membri ai grupului țintă, au pus prompt la dispoziție documentația necesară înregistrării în cadrul grupului țintă, au pus la dispoziție spații pentru întâlniri. Odată convinși de credibilitatea proiectului, factorii publici au susținut, în comunitățile vizate, oferta organizațiilor partenere; în acest fel reticențele și neîncrederea colectivității locale au fost reduse substanțial, iar deschiderea acesteia către participarea la proiect a fost mult îmbunătățită.

Sesiunile de informare, consiliere și formare profesională au fost la rândul lor sprijinite prin punerea la dispoziție a unor spații de desfășurare, precum și prin contribuția la menținerea nivelului de mobilizare a participanților. Uneori, autoritățile au intervenit inclusiv în momentele dificile în care s-au înregistrat nemulțumiri ale participanților privind întârzierea subvențiilor, existând cazuri unde reprezentanții factorilor locali au facilitat relațiile tensionate cu participanții, girând astfel credibilitatea organizațiilor partenere.

În procesul de mediere în vederea ocupării, la formele de sprijin menționate deja s-au adăugat sensibilizarea și deschiderea agenților economici locali, care au oferit atât locuri pentru desfășurarea propriu-zisă a întâlnirilor și spațiul și resursele necesare modulelor practice din cadrul cursurilor, cât și posibiliăți de angajare ulterior finalizării cursurilor de formare profesională din cadrul proiectului.

În concluzie, experiența din cadrul proiectului demonstrează că autoritățile locale, unitățile de învățământ, bibliotecile publice se pot implica în mod substanțial, cu respectarea prevederilor legale, în identificarea unor servicii de ocupare cât mai potrivite contextului local, contribuind activ la educarea membrilor colectivităților locale în perspectiva obținerii unor efecte pe termen lung. Efortul structurilor publice are impact maxim atunci când se completează cu acțiuni ale domeniului privat – operatori economici, membrii individuali ai comunității, biserici etc., iar colaborarea dintre acestea este posibilă din punct de vedere al legislației românești în vigoare chiar în cadrul unor rețele informale care să funcționeze la nivelul fiecărei comunități interesate.

11 Dec

Argument: bariere vizibile și invizibile

job

jobExistă bariere la intrarea tinerilor pe pia­ța muncii, iar în virtutea acestor ba­­riere, putem explica șomajul în rân­dul acestei categorii sociale. Aceasta es­­te, cu siguranță, o judecată emisă de­­seori, atât din partea celor care cons­truiesc politici publice, cât și din par­tea societății civile.

Colecția de articole din acest supliment își propune să contribuie la dezbaterea publică din România cu privire la ba­rie­rele pe care tinerii le au de trecut, pu­nând accentul pe două aspecte pe care le considerăm fundamentale. Avem, pe de o parte, bariere care țin de re­gle­men­­tările instituționale existente pe pia­ța muncii. Concentrarea exclusivă pe acestea ne-ar face însă să omitem din analiza noastră o altă fațetă im­por­tantă a problemei: furnizarea de ser­vi­cii educaționale pe piața din România.

Din punct de vedere metodologic, abor­darea articolelor este tributară me­to­do­logiei expuse de către economistul fran­cez Frédéric Bastiat în secolul al XIX-lea: problemele sociale sau economice au cauze vizibile, dar, de cele mai multe ori, cauzele nevăzute sunt mai preg­nan­te. Aplicând această metodologie pro­blemei șomajului tinerilor proveniți atât din mediul rural, cât și din mediul urban, contributorii suplimentului de față au identificat o serie de bariere vi­zibile și invizibile la angajarea forței de muncă.

În rândul barierelor vizibile, dacă ne re­ferim la reglementări instituționale, fiscalitatea excesivă din România explică de ce activitatea antre­pre­no­ria­lă este dificilă și de ce, pe cale de con­se­cință, tinerii sunt cei mai afectați de un asemenea aranjament. Alte re­gle­men­tări cad însă sub incidența as­pec­te­lor invizibile. Salariul minim pe eco­no­mie ori venitul minim garantat, pentru a lua doar două exemple, deși for­mu­la­te explicit pentru a fi în favoarea celor mai defavorizate categorii sociale aflate pe piața muncii, au efecte ne­inten­țio­na­te negative chiar asupra celor pe care ar trebui să-i protejeze; în cazul de fa­ță, chiar asupra tinerilor.

Cât privește educația, presupoziția con­form căreia există o mărime care se po­trivește tuturor este pervazivă în po­liticile publice din România. Alte aranjamente instituționale sunt însă posibile: de la alternative private, pre­cum firmele de training, la par­te­ne­ria­tele public-privat în educația liceală sau universitară, toate acestea sunt so­luții pentru depășirea impasului exis­tent.

Dacă n-au alternative, tinerii vor ajun­ge, ca să ne întoarcem la metafora lui Bastiat, să-i spargă fereastra băcanului. Cu siguranță, însă, că o asemenea ac­țiu­ne nu va stimula creșterea economică.

RADU USZKAI,

Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională

11 Dec

Comunicat presă: Conferința Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii

DSC_0103 (2)

București, 11 decembrie 2015

Care sunt costurile văzute și nevăzute la intrarea pe piața muncii? Ce anume contribuie la creșterea sau scăderea șomajului? Cum putem diminua clivajul dintre sistemul formal de educație și cerințele angajatorilor? Joi, 10 decembrie, Fundația CADI-Eleutheria și invitații săi au avansat o serie de răspunsuri în cadrul conferinței  „Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii”. Dezbaterea a avut loc pornind de la colecția de articole și comentarii cu aceeași temă lansată cu această ocazie și care a adus împreună analizele a peste 20 de contributori din mediul academic și din societatea civilă.

Fiscalitatea, legiferarea excesivă ori salariul minim pe economie, dar și politicile publice care privesc educația ca o mărime universală pentru toți cetățenii sunt printre cele mai importante norme care produc efecte negative mai ales pentru cei tineri și lipsiți de experiență pe piața muncii. Invitații au adus o abordare proaspătă, folosind exemple de actualitate pentru a susține necesitatea reducerii costurilor administrative și barierelor birocratice care inhibă piața muncii precum și încurajării inițiativelor private și parteneriatelor public-private pentru furnizarea de servicii de educație.

Moderată de jurnalistul Constantin Rudnițchi, discuția a ridicat întrebările esențiale privind problemele și alternativele modului în care funcționează relația dintre piața muncii și piața serviciilor educaționale, în care predomină sistemul public de educație.

Horia Terpe, director executiv CADI-Eleutheria, a argumentat în favoarea unei inversări de direcție pornind de la excesul de legiferare și reglementare. Mai concret, problema pe care a ridicat-o a fost aceea privitoare la calitatea și cantitatea legilor. Cererea de muncă derivă din creșterea economică, dar excesul de legi și reglementări crește nivelul de corupție din țara noastră, influențează negativ eforturile antreprenoriale și, prin extensie, crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, multe legi și acțiuni publice deturnează resurse care ar putea fi investite mai eficient de piață. Horia Terpe a avansat și o suită de soluții posibile pentru această problemă. Spre exemplu, jurnaliștii ar trebui să nu mai aprecieze doar câte inițiative legislative are un parlamentar sau o instituție publică, ci și la câte inițiative inoportune s-a opus și a reușit să evite, sau câți bani publici și privați a economisit.DSC_0103 (2)

Pierre Garello, profesor de științe economice la Universitatea din Aix-en-Provence, a arătat modul în care liberalizarea pieței muncii în UE a contribuit la creșterea competitivității și angajabilității. Acesta a analizat în detaliu fenomenul mobilității forței de muncă în contextul Pieței Unice. Motivele pentru care mobilitatea cetățenilor din țările membre ale UE este mai mică prin comparație cu cea din statele americane ține de două aspecte: existența unor reglementări care o inhibă, precum salariul minim și alte restricții, și elementele culturale (limbă și cultură, aceasta din urmă înțeleasă într-un sens larg). Principala soluție identificată a fost aceea a unei reforme a sistemului educațional românesc, în sensul deschiderii sale către competiție și către diversitate curriculară. Despre efectele negative ale restricțiilor de tipul salariului minim și maxim a vorbit Costel Stavarache, cercetător și economist, care a arătat cum acestea stimulează șomajul și defavorizează integrarea noilor veniți pe piața muncii.

Aura Matei, coordonator de programe CADI-Eleutheria și Vlad Topan, lector la Academia de Studii Economice au intervenit cu soluții fezabile în completarea sistemului formal de învățământ care, deși gratuit, aduce costuri ascunse și pe termen lung pentru toți actorii de pe piață. Educația, pentru a fi eficientă, trebuie să răspundă cererii dinamice care este generată de piața muncii și pe care tinerii înșiși sunt cei mai în măsură să o cunoască și anticipeze. Dinamicii economiei și pieței muncii i se pot oferi răspunsuri adecvate și la fel de dinamice doar către o altă piață liberă, a educației, în care diverși furnizori de servicii educaționale concurează și inovează permanent în sisteme de tipul celui bazat pe vouchere educaționale.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului “Inițiative pe piața muncii în mediul rural” POSDRU/135/5.2/S/130296, derulat în perioada 31 martie 2014 – 15 decembrie 2015, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

La întâlnire au fost prezenți economiști, cercetători, antreprenori și parteneri ai proiectelor de integrare pe piața muncii.

04 Dec

Invitaţie conferința „Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii”

somer

Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Eleutheria (CADI – Eleutheria) vă invită la Conferința ”Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii”, care va avea loc joi, 10 decembrie 2015, la Hotelul Minerva, Sala Hila, intre orele 13:30 și 17:00.

Conferința își propune să contribuie la dezbaterea publică din România cu privire la barierele instituționale și educaționale pe care tinerii le au de trecut în a-și începe cariera profesională. Avem, pe de o parte, bariere care țin de legile și reglementările ineficiente care afectează piața muncii și, pe de altă parte, probleme create de regimul furnizării serviciilor educaționale în România.STAT

Unele tipuri de bariere sunt mai vizibile, precum fiscalitatea excesivă din România, care explică de ce activitatea antreprenorială este dificilă și de ce, pe cale de consecință, tinerii sunt cei mai afectați de un asemenea aranjament. Alte bariere sunt mai puțin vizibile, precum salariul minim pe economie, venitul minim garantat ori costurile legilor și reglementărilor ineficiente. Deși formulate explicit pentru a fi în favoarea celor mai defavorizate categorii sociale aflate pe piața muncii, salariul minim și venitul minim garantat au efecte neintenționate negative chiar asupra celor pe care ar trebui să-i protejeze; în cazul de față, chiar asupra tinerilor.

Cât privește educația, presupoziția conform căreia există o unică mărime care se potrivește tuturor este pervazivă în politicile publice din România. Alte aranjamente instituționale sunt însă posibile: de la alternative private, precum firmele de training, la parteneriatele public-privat în educația vocațională, liceală sau universitară.

Invitatul special este Pierre Garello, Profesor de științe economice la Universitatea din Aix-en-Provence și Director al Institutului pentru Studii Economice – Europa.

Dezbaterea are loc pornind de la suplimentul publicistic cu aceeași temă, care va fi lansat cu această ocazie și care aduce împreună analizele a peste 20 de contributori din mediul academic și din societatea civilă. Publicația poate fi consultată în atașament.

Conferința este organizată în cadrul proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural POSDRU/135/5.2/S/130296, derulat în perioada 31 martie 2014 – 15 decembrie 2015. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Invitatia de participare si agenda evenimentului.

Așteptăm confirmările de participare pe adresa de e-mail: office@cadi.ro

15 Nov

Bariere pe piața muncii pentru tinerii din mediul rural

P1320448

BRAȘOV, 10 noiembrie 2015

Ce anume face dificilă intrarea pe piața muncii? Pentru cei cu sau fără experiență, pentru tineri sau pentru persoanele ocupate în agricultura de subzistență? Propunem o analiză prin prisma a două tipuri de bariere: bariere instituționale, legate de normele care guvernează activitatea economică, și bariere privind stocul de competențe, legate de participarea la educație și formare.

Bariere legate de educație și formare.

Proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural – un răspuns.

Acestui din urmă tip de bariere i-a răspuns și proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, implementat de către Fundația CADI-Eleutheria în parteneriat cu Asociaţia Institutul Român de Training şi Institutul Român pentru Educaţie şi Incluziune Socială.P1320448

Proiectul a adus un sprijin în integrarea pe piața muncii a aproximativ 850 de persoane printr-un program integrat adaptat la profilul și nevoile șomerilor tineri din mediul rural și a celor ocupați în agricultura de subzistență. Programul a cuprins următorul pachet de servicii, derulate între martie 2015 și decembrie 2016:

  1. Testare de interese vocaţionale și ședințe individuale de consiliere profesională pentru 740 dintre participanții la proiect.
  2. 57 de sesiuni de grup de consiliere şi dezvoltare personală pentru circa 820 de participanți. Sesiunile au avut ca obiectiv dezvoltarea unei conduite bazate pe inițiativă, antreprenoriat și responsabilitate față de propriul parcurs profesional și formarea de abilități de auto-organizare pentru obiective pe termen lung.
  3. 25 seminarii de conștientizare privind stilul de viață sănătos care au reunit peste 500 de participanți.
  4. 49 de cursuri de formarea profesională pentru peste 735 de participanți în domenii precum: lucrător în comerț, lucrător în structuri pentru construcţii, cameristă, patiser, frizer, confecționer asamblor articole din textile, agent de securitate, lucrător comercial, recepționer, agent vânzări și secretariat.
  5. 57 job-club-uri pentru peste 710 participanți care aceștia s-au pregătit pentru interviurile de angajare.

Rezultatul cel mai important al proiectului a vizat rata persoanelor care vor fi intrat sau reintrat pe piața muncii până la finalul proiectului: 20% dintre participanții la proiect. Până la acest moment, 154 de persoane s-au angajat în baza unui contract individual de muncă. Estimăm că până la 15 decembrie, ultima zi a proiectului, vom atinge 170 de persoane angajate ca urmare a participării la proiect.

Bariere instituționale la intrarea pe piața muncii

CADI – Eleutheria pregătește un set de analize privind barierele instituționale la intrarea pe piața muncii. Aceste analize vor fi publicate la începutul lunii decembrie într-un supliment special dedicat al Revistei 22.

Abordările reunite se concentrează asupra două tipuri mari de instituții, de seturi de reguli care guvernează interacțiunea dintre actorii sociali și economici: 1) instituții ce guvernează furnizarea și producția de educație și 2) instituții ce guvernează activitatea economică și piața muncii.

  1. Instituțiile care guvernează furnizarea și producția de educație

Angajatori și angajați deopotrivă semnalează lipsa de corelație între competențele formate în școală și cele pe care firmele le cer pentru buna desfășurare a activității lor. O sursă importantă pentru acest decalaj este credința că există o măsură care se poate potrivi tuturor: planificatorul central al educației pretinde că poate cunoaște toate nevoile particulare ale viitorilor angajați și ale angajatorilor săi și poate construi un sistem care să răspundă adecvat tuturor acestor nevoi. Așa cum, inclusiv ca membrii ai Uniunii Europene, am renunțat la credința că statul poate planifica economia, nu părem a renunța la credința că educația poate fi planificată centralizat.

Acest tip de barieră poate fi depășit prin asigurarea diversității producătorilor de servicii de educație, fapt pe care îl susține inclusiv Fondul Social European. Astfel, organizații locale, în parteneriat, identifică nevoi locale de formare, identifică cererea de compentențe a angajatorilor locali și creează programe educaționale adaptate și personalizate.

Orice inițiativă de limitare a accesului sau de excludere de pe piață a organizațiilor publice și private care construiesc noi formule educaționale va conduce doar la creșterea barierelor cu care șomerii se confruntă la angajare și creșterea decalajelor între furnizarea de educație și cererea de pe piața muncii.

  1. Instituții ce guvernează activitatea economică și piața muncii

Cererea de forță de muncă este rezultatul investițiilor și al creșterii economice susținute. Angajatorii cu afaceri prospere au nevoie de forță de muncă pentru a-și conduce afacerile. Regulile care guvernează activitatea economică vor influența intensitatea acesteia, respectiv numărul de angajați pe care antreprenorii îl vor putea angaja în afacerile lor pentru a le menține prospere și a le dezvolta.

Cu cât este mai mare costul de a derula activități economice, cu atât mai puține afaceri vor lua naștere și vor crește și cu atât mai puțină cerere de forță de muncă va exista.

În 2015, Banca Mondială plasează România pe locul 37 în funcție de ușurința de a face afaceri. Bariere importante în calea inițiativei antreprenoriale sunt ridicate de a plăti taxe, de a înregistra proprietăți sau de a începe o afacere. Aceste limitări ale libertății economice impun un cost reflectat în prețul mare suportat de către consumatorii finali și în salariile nete mici ale angajaților.

Salariul minim pe economie și prevederile rigide ale codului muncii sunt o barieră prin care cei fără experiență sunt ținuți în afara pieței muncii sau în economia gri. În practică, salariul minim pe economie îi avantajează pe muncitorii organizați în sindicate ori pe cei din marile conglomerări urbane, dar vine ca o piedică pentru cei din mediul rural ori pentru tinerii care nu sunt încă pregătiți.

Acestea sunt doar câteva dintre temele de reflecție pe care le lansăm spre analiză, inclusiv ca urmare a experienței de implementare de proiecte în mediul rural și a preocupărilor de cercetare și analiză ale asociaților CADI-Eleutheria.

Considerăm esențială susținerea măsurilor de extindere a accesului la servicii de educație prin măsuri complementare de încurajare a inițiativelor antreprenoriale și de reducere a costurilor impuse mediului economic.

Despre Fundaţia CADI-EleutheriaAro 78

Fundaţia Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Eleutheria, înființată în anul 2004, se constituie ca o platformă de coperare academică și antreprenorială pentru o rețea de cercetători și consultanți în domeniul științelor social-umane din România. Scopul funtației este fundamentarea valorică și instituțională a unei societăți libere și prospere. CADI desfășoară proiecte în domeniile analiză instituțională, dezvoltării instituționale, dezvoltării resurselor umane, disciplinelor și științelor social-umane.

Institutul Român de Training (IRT)

Asociația Institutul Român de Training s-a fondat în 2002 având la bază credința că învățarea este o călătorie pentru toată viața, iar de atunci contribuim la această călătorie atât prin dezvoltarea funcţiei de formare în România, cât și prin programele de training pe care le dezvoltăm și livrăm.

Institutul Român de Educaţie şi Incluziune Socială (IRESIS)

Scopul IRESIS constă în promovarea, dezvoltarea resurselor umane și furnizarea pregătirii profesionale eficiente și de calitate pentru facilitarea adaptării forței de munca la nevoile în continuă schimbare ale societății și în vederea creșterii calității vieții beneficiarilor.

Persoană de contact:
Aura Matei
Coordonator de programe Fundația CADI-Eleutheria
Tel: 0724.240.256
E-mail: rural@cadi.ro
Site: http://initiativerurale.ro

09 Nov

Conferința de presă: „Bariere pe piața muncii pentru tinerii din mediul rural”

P1320448

10 noiembrie 2015, orele 13.30, sala Europa II Aro Palace, Brașov

Ce anume face dificilă intrarea pe piața muncii? Pentru cei cu sau fără experiență, pentru tineri sau pentru persoanele ocupate în agricultura de subzistență din mediul rural?

Fundația CADI-Eleutheria propune o dezbatere despre două tipuri importante de bariere: cele care afectează cererea de muncă și cele care afectează oferta de muncă.

Cererea de forță de muncă este rezultatul investițiilor și al creșterii economice susținute. Angajatorii cu afaceri prospere au nevoie de forță de muncă pentru a-și conduce afacerile. Astfel, un prim răspuns privește barierele cu care aceștia se confruntă, piedici în calea activității economice, care cresc costul de a face afaceri. Altfel spus, acele reglementări care cresc prețurile și ne scad salariile.

Un al doilea set de răspunsuri este legat de oferta de forță de muncă: măsura în care competențele pe care tinerii sau șomerii le dețin pot răspunde cererii formulate de către angajatori. În această zonă se concentrează dezbaterile despre calitatea educației și a formării, precum și acțiunea proiectelor de dezvoltare a resurselor umane, cum este și Inițiative pe piața muncii în mediul rural.

Fundația CADI-Eleutheria vă invită la conferința Bariere pe piața muncii pentru tinerii din mediul rural pentru a dezbate contribuțiile pe care programele educaționale le aduc la reducerea acestor bariere, precum și pentru a repune pe agenda publică o dezbatere despre măsura în care politicile de ocupare cresc ssau scad cererea de muncă.

Prin această conferință, marcăm și finalul proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural POSDRU/135/5.2/S/130296, derulat în perioada martie 2014 – decembrie 2015. În cadrul acesteia vom prezenta rezultatele proiectului, precum și bunele practici desprinse în urma analizei tehnice a serviciilor furnizate.

Evenimentul va avea loc marţi, 10 noiembrie 2015, la ora 13:30 la Hotel Europa II la Aro Palace, Braşov.

Agenda conferinței este următoarea:

Cuvânt introductiv
Mona Musca, moderatorul întâlnirii

Bariere la intrarea pe piața muncii
Aura Matei, coordonator de programe
Radu Uszkai, cercetător CADI-Eleutheria

Contribuția proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural.
Doina Cucu, coordonator tehnic al proiectului

Concluzii și recomandări privind dezvoltarea resurselor umane in mediul rural
Ioana Derscanu, coordonator analiză tehnică programe integrate

Intervențiile participanților, ale asociaților și participanților la proiect

04 Oct

Jurnal de proiect

art8

3 sesiuni de dezvoltare personală, 6 zile, 3 localități și 3 județe diferite, toate având un scop comun: pregătirea persoanelor pentru a se perfecționa/ califica și a obține un loc de muncă în vânzări.

25 – 26 septembrie 2015, Gornești, județ Mureș s-au reunit ca echipă de training Aura Matei, Levente Katona și consilierul de orientare profesională Suket Ildiko. Toți
participanții se pregăteau pentru a frecventa cursul de calificare de lucrător în comerț. Aura Matei, coordonatorul de consiliere profesională în cadrul proiectului „Iniţiative pe piaţa muncii în mediul rural” a afirmat în urma atelierului că ”Acest curs de consiliere de grup și dezvoltare personală s-a bucurat de un real succes. Cu siguranță experiența individuală a lor, poveștile de succes, aptitudinile diferite și planurile lor de viitor au contribuit în foarte mare măsură la acest succes. În cele două zile de curs, toți participanții au arătat un interes deosebit față de temele dezbătute. Implicarea lor în realizarea exercițiilor, modul activ în care au participat la această sesiune de consiliere profesională, a fost una foarte bună. Îmbucurător a fost faptul că, fără nicio excepție, participanții sunt hotărâți să își găsească loc de muncă pe placul lor și să fie în concordanță cu abilitățile dar și cu visele lor. Au realizat că se poate progresa și altfel decât cum au făcut până acum.”

29 – 30 septembrie 2015, alt județ, altă localitate, tot 12 participanți curioși. De data aceasta punctul de întâlnire a fost în Costinești, județ Constanța. Alți 3 expart8erți din cadrul proiectului – Radu Lihaci, Letiția Bâtfoi și Raluca Boișteanu – au făcut ca oamenii prezenți să ia contact cu realitatea de pe piața muncii și să se cunoască pe ei însăși în raport cu meseria de lucrător în comerț pe care vor să o practice în viitorul apropiat.

”A fost o grupă implicată în activitățile celor două zile de atelier, care însă mai are puțin de lucrat în ceea ce privește asumarea la un nivel crescut a responsabilității pentru acțiunile necesare atingerii obiectivului de carieră propus. Consider că menținerea legăturii constante cu participanții, motivarea acestora, susținerea în găsirea de soluții pentru provocările apărute și creșterea încrederii în capacitățile proprii vor fi principalele aspecte ale muncii consilierului în raport cu participanții, în perioada următoare”, a afirmat Letiția Bâtfoi (expert coordonator în cadrul proiectului).

28 – 29 septembrie 2015 Schela, mediul rural gălățean. 12 participați participanți la sesiunea de consiliere de grup și dezvoltare personală. În cele două zile de curs, toți participanții au arătat un interes deosebit față de temele dezbătute. Au considerat că acest curs de consiliere este o condiție esențială pentru a putea merge mai departe în vederea obținerii unui certificat care atestă că pot lucra în meseria de agent vânzări.
”Din ceea ce am discutat ulterior cu ei la sesiunile de mediere, am constata că una dintre cele mai importante aspecte pe care ei le-au deprins în cursul de dezvoltare personală a fost să îți creeze propria definiție despre ce înseamnă bunăstarea. Asta i-a motivat să fie mai hotărâți și mai cooperanți pentru a obține un loc de muncă care să le schimbe parcursul”, a afirmat Lidia Damian, consilier de orientare în carieră Galați.

25 Sep

Acces pe piața muncii: ce ne ține în afara pieței muncii și ce ne poate aduce mai repede în joc

joburi (640x241) (376x288)

Așa cum mai spuneam, proiectul nostru se tot îmbogățește până în ultimele sale luni de implementare. Și avem vești noi despre această diversificare a sa. Astfel, luna aceasta, am propus și a fost aprobată prelungirea perioadei de implementare pentru a ne permite să aducem alături noi comunități și noi beneficiari. Ne facem cunoștințe și prieteni peste tot și primirea din fiecare nouă comună ne bucură mult.

Așadar, vestea bună este că proiectul mai câștigă două luni și jumătate, până la 15 decembrie. Aceasta înseamnă inclusiv că ni se vor alătura încă cel puțin 72 de noi participanți sau câte o grupă de formare în fiecare județ în care lucrăm.

Și lucrurile noi nu se opresc aici. Ne-am propus să terminăm această etapă cu multe lecții învățate. Iar unele dintre ele privesc un nivel mai general: acela al politicilor publice pentru ocupare. Și facem asta invitând la dezbatere reprezentații comunităților locale, ai responsabililor cu formularea de politici și strategii, a organizațiilor active în domeniul resurselor umane.joburi (640x241) (376x288)

Tema, una în egală măsură importantă și arzătoare: ce ne ține în afara pieței muncii și ce ne ajută să devenim mai repede activi pe piață. Care sunt barierele întâmpinate de tineri, de persoanele inactive, de cei din mediul rural, de cei cu mai puțină experiență de muncă sau cu mai puțină specializare? Este vorba strict de abilitățile și competențele individului sau sunt o serie de bariere la nivelul instituțiilor formale, definite prin legislație?

Nu detaliem mai mult. Vrem doar să vă stârnim interesul. Provocările și invitațiile la dezbatere le lansăm în luna noiembrie!

06 Sep

Seminarii de conștientizare privind un stil de viața sănătos

stil de viata sanatos (640x584)

Proiectul a ajuns într-o nouă etapă și devine mai bogat pe măsură ce se desfășoară. Astfel, începând cu luna august, participanții au avut o surpriză plăcută: s-au reunit pentru a participa la o campanie de conștientizare privind stilul de viață sănătos, acel stil de viață care ne permite construirea bunăstării atât personale, cât și profesionale.

Seminariile au debutat în județul Galați. În comuna Foltești, participanții de la cursurile de patiser și de lucrător în comerț s-au cunoscut reciproc și au abordat împreună temele propuse de lectorul lor, Iustina Diacon. Campania a continuat la Târgu Bujor, unde tonul a fost mai degrabă masculin, dat de cei care au urmat cursul de lucrător în construcții și cel de agent vânzări. Participanții au venit din foarte multe comune din jur, ducând înapoi în familiile lor lecțiile învățate.

Constanța a fost următorul popas pe hartă unde, chiar în plin sezon, participantele din Tuzla și Costinești s-au bucurat să își găsească răspunsuri la multe întrebări legate de sănătate. În Brașov, consilierul nostru Diana Poustovan a coordonat această întâlnire între beneficiari ai proiectului din comunele Dumbrăvița, Poiana Mărului, Vama Buzăului, Hălchiu și Prejmer. Ultimul popas al lunii urmează la Fântâna Brazilor și Corund.

Temele seminarului au fost diverse și toate relevante pentru familie și profesie: de la alimentație la relația pe care o cultivăm cu medicii, de la igienă personală la igiena locuinței, la sănătatea reproducerii și până la acțiuni de prim ajutor și în caz de urgență. Fiecare grupă de participanți a avut câte o temă ce a  preocupat-o  în mai mare măsură și a cărei dezbatere s-a prelungit cu multe întrebări și răspunsuri.

”Seminariile de stil de viață sănătos au fost foarte bine primite de către participanți în cadrul proiectului. Am pornit în forță la început de lună și până la finalul lunii august peste 190 de beneficiari au luat parte la aceste sesiuni”, a afirmat Aura Matei, coordonator consiliere profesională.

Continuăm această experiență frumoasă și folositoare până la 25 de seminarii și la 550 de participanți la acestea. Având în vedere entuziasmul cu care ne-au răspuns participanții din toate comunitățile în care lucrăm, cu siguranță vom repeta activitatea și în proiectele viitoare.

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.