11 Dec

Comunicat presă: Conferința Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii

București, 11 decembrie 2015

Care sunt costurile văzute și nevăzute la intrarea pe piața muncii? Ce anume contribuie la creșterea sau scăderea șomajului? Cum putem diminua clivajul dintre sistemul formal de educație și cerințele angajatorilor? Joi, 10 decembrie, Fundația CADI-Eleutheria și invitații săi au avansat o serie de răspunsuri în cadrul conferinței  „Bariere instituționale și educaționale la intrarea tinerilor pe piața muncii”. Dezbaterea a avut loc pornind de la colecția de articole și comentarii cu aceeași temă lansată cu această ocazie și care a adus împreună analizele a peste 20 de contributori din mediul academic și din societatea civilă.

Fiscalitatea, legiferarea excesivă ori salariul minim pe economie, dar și politicile publice care privesc educația ca o mărime universală pentru toți cetățenii sunt printre cele mai importante norme care produc efecte negative mai ales pentru cei tineri și lipsiți de experiență pe piața muncii. Invitații au adus o abordare proaspătă, folosind exemple de actualitate pentru a susține necesitatea reducerii costurilor administrative și barierelor birocratice care inhibă piața muncii precum și încurajării inițiativelor private și parteneriatelor public-private pentru furnizarea de servicii de educație.

Moderată de jurnalistul Constantin Rudnițchi, discuția a ridicat întrebările esențiale privind problemele și alternativele modului în care funcționează relația dintre piața muncii și piața serviciilor educaționale, în care predomină sistemul public de educație.

Horia Terpe, director executiv CADI-Eleutheria, a argumentat în favoarea unei inversări de direcție pornind de la excesul de legiferare și reglementare. Mai concret, problema pe care a ridicat-o a fost aceea privitoare la calitatea și cantitatea legilor. Cererea de muncă derivă din creșterea economică, dar excesul de legi și reglementări crește nivelul de corupție din țara noastră, influențează negativ eforturile antreprenoriale și, prin extensie, crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, multe legi și acțiuni publice deturnează resurse care ar putea fi investite mai eficient de piață. Horia Terpe a avansat și o suită de soluții posibile pentru această problemă. Spre exemplu, jurnaliștii ar trebui să nu mai aprecieze doar câte inițiative legislative are un parlamentar sau o instituție publică, ci și la câte inițiative inoportune s-a opus și a reușit să evite, sau câți bani publici și privați a economisit.DSC_0103 (2)

Pierre Garello, profesor de științe economice la Universitatea din Aix-en-Provence, a arătat modul în care liberalizarea pieței muncii în UE a contribuit la creșterea competitivității și angajabilității. Acesta a analizat în detaliu fenomenul mobilității forței de muncă în contextul Pieței Unice. Motivele pentru care mobilitatea cetățenilor din țările membre ale UE este mai mică prin comparație cu cea din statele americane ține de două aspecte: existența unor reglementări care o inhibă, precum salariul minim și alte restricții, și elementele culturale (limbă și cultură, aceasta din urmă înțeleasă într-un sens larg). Principala soluție identificată a fost aceea a unei reforme a sistemului educațional românesc, în sensul deschiderii sale către competiție și către diversitate curriculară. Despre efectele negative ale restricțiilor de tipul salariului minim și maxim a vorbit Costel Stavarache, cercetător și economist, care a arătat cum acestea stimulează șomajul și defavorizează integrarea noilor veniți pe piața muncii.

Aura Matei, coordonator de programe CADI-Eleutheria și Vlad Topan, lector la Academia de Studii Economice au intervenit cu soluții fezabile în completarea sistemului formal de învățământ care, deși gratuit, aduce costuri ascunse și pe termen lung pentru toți actorii de pe piață. Educația, pentru a fi eficientă, trebuie să răspundă cererii dinamice care este generată de piața muncii și pe care tinerii înșiși sunt cei mai în măsură să o cunoască și anticipeze. Dinamicii economiei și pieței muncii i se pot oferi răspunsuri adecvate și la fel de dinamice doar către o altă piață liberă, a educației, în care diverși furnizori de servicii educaționale concurează și inovează permanent în sisteme de tipul celui bazat pe vouchere educaționale.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului “Inițiative pe piața muncii în mediul rural” POSDRU/135/5.2/S/130296, derulat în perioada 31 martie 2014 – 15 decembrie 2015, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

La întâlnire au fost prezenți economiști, cercetători, antreprenori și parteneri ai proiectelor de integrare pe piața muncii.

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.