12 Dec

Îmbunătăţirea informării pe piaţa muncii: o soluţie pentru reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor

RALUCA ANA BÎGU, Universitatea din București

DRAGOŞ BÎGU, Academia de Studii Economice

job_cioRata ridicată a şomajului în rândul tine­ri­lor, în raport cu şomajul la nivelul întregii populaţii active, este determinată de o se­rie de cauze. Printre acestea, un rol important îl ocupă decalajul dintre abi­li­tăţile asimilate în sistemul educaţional şi cele necesare la locul de muncă, precum şi faptul că cei aflaţi în căutarea primului loc de muncă vin fără experienţă şi fără recomandările angajatorului anterior, ce­ea ce îi plasează într-o poziţie de infe­rio­ri­tate faţă de ceilalţi candidaţi. Aceste cauze pot fi atenuate, însă, probabil, nu elimi­na­te complet prin politici publice. Institu­ţii­le statului au la dispoziţie măsuri mai mult sau mai puţin intervenţioniste prin care să contribuie la rezolvarea problemei şomajului în rândul tinerilor. În con­ti­nua­re, vom examina câteva dintre măsurile de politică publică prin care, fără a inter­veni direct pe piaţa muncii, statul poate facilita creşterea ratei de angajare în rân­dul tinerilor. Ne vom concentra asupra unor măsuri prin care instituţiile publice furnizează informaţii actorilor implicaţi, în special tinerilor care vizează obţinerea unui loc de muncă.

Ne plângem deseori că în universităţile româneşti programele de licenţă şi mas­terat nu oferă cunoştinţele necesare pe pia­ţa muncii, absolvenţii devenind astfel „şomeri cu diplomă“. Dincolo de măsurile pe care le pot lua universităţile pentru adap­tarea la cerinţele pieţei muncii, ne putem întreba dacă absolvenţii de liceu aleg în cunoştinţă de cauză specializări şi programe care oferă şanse scăzute de an­gajare. În România, universităţile şi ins­ti­tuţiile statului nu oferă statistici relevante privind rata de angajare a absolvenţilor. Con­diţiile de acreditare impuse de ARACIS presupun monitorizarea ratei de angajare a studenţilor după absolvirea pro­gramelor de studii. Totuşi, în practică, puţine uni­versităţi urmăresc evoluţia ab­solvenţilor pe piaţa muncii. În multe ţări, datele pri­vind ratele de angajare şi sala­riile absol­ven­ţilor sunt monitorizate de că­tre inst­i­tuţiile publice; de pildă, în Ma­rea Bri­ta­nie, există o agenţie (Agenţia de Statis­ti­că pentru Învăţământul Superior) care fur­nizează astfel de date. Aceste in­for­maţii statistice îi pot ajuta pe tineri să aleagă în mod informat o universitate şi o specializare şi contribuie la descurajarea programelor de licenţă şi masterat care nu oferă bune oportunităţi de angajare.

Mai importante decât informaţiile privind performanţele tinerilor după absolvire sunt datele şi prognozele privind piaţa muncii. În ţările dezvoltate, instituţiile de ocupare a forţei de muncă, dar şi alte ins­ti­tuţii publice oferă o serie de previziuni detaliate privind starea actuală şi evo­lu­ţiile pe termen lung ale pieţei muncii. Ast­fel de cercetări sunt esenţiale pentru ca ti­nerii să aleagă în mod informat o anu­mi­tă calificare sau specializare universitară. De asemenea, pentru a fi eficiente, cur­su­ri­le de formare profesională trebuie să ţi­nă seama de prognozele privind cererea de forţă de muncă. Una dintre problemele observate de oficiali şi de experţi în pri­vin­ţa cursurilor de formare profesională din România, dintre care cele mai multe fi­nan­ţa­te prin POSDRU, este că acestea nu răs­pund unei cereri reale pe piaţa muncii pen­tru respectivele calificări. Ca o soluţie, studiile privind cererea pentru anumite ca­lificări pot alinia mai bine cursurile de formare la nevoile pieţei muncii. Astfel, acestea vor putea contribui la scăderea ratei şomajului, în general, şi în rândul tinerilor, în particular. De asemenea, mo­nitorizarea şi evaluarea programelor de formare trebuie făcută, în primul rând, pe baza eficienţei lor externe, adică a nu­mă­rului de şomeri angajaţi efectiv ca urmare a cursurilor urmate.

Una dintre cauzele deseori trecute cu ve­de­rea ale şomajului în rândul tinerilor o reprezintă lipsa conexiunilor informale, ca­re asigură găsirea unui loc de muncă odată cu avansarea în carieră. În Ro­mâ­nia, tinerii apelează de cele mai multe ori la mijloacele formale de căutare a unui post, însă, adesea, ei nu dispun de su­fi­cientă asistenţă specializată pentru a le exploata la maximum. Instituţiile de ocu­pa­re a forţei de muncă oferă informaţii privind locurile de muncă disponibile, în­să aceste informaţii sunt insuficient ac­ce­sate de publicul tânăr. De asemenea, es­te utilă crearea unei platforme care să ofere informaţii complete privind opor­tu­ni­tăţile de formare profesională oferite de actorii implicaţi pe această piaţă.

Îmbunătăţirea informaţiei pe piaţa muncii este esenţială pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. În plus, numeroşi ti­neri ocupă posturi sub calificarea şi pre­gă­tirea dobândite în universităţi, ceea ce de­termină subutilizarea abilităţilor do­bân­dite pe perioada studiilor. Măsurile pre­zen­tate anterior pot contribui şi la re­du­ce­rea pierderii de potenţial uman generate de această subutilizare.

 

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.