12 Dec

Șomajul tinerilor ca problemă de etică aplicată: sunt companiile din industria IT mai morale?

RADU USZKAI, Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională

Din punct de vedere teoretic, distincția cu care eticienii în afaceri încă operează este aceea dintre cele două mo­da­lități de a concepe responsabilitatea morală și socială a afacerilor. Avem, pe de-o parte, teoriastockholderilor (acționarilor) formulată pentru prima dată de către eco­no­mistul Milton Friedman, conform căreia res­pon­sa­bi­li­tatea socială a afacerilor este exclusiv sporirea profitului în limitele legii. Pe de altă parte, teoria stakeholderilor subliniază faptul că managementul unei companii are o serie de datorii specifice față de anumite părți care pot fi afectate de activitatea economică. Exemplele de ase­me­nea părți cointeresate din literatura de specialitate varia­ză de la furnizori și angajați până la comunitatea în care o companie își desfășoară activitatea economică.

Ti­nerii șomeri care fac parte din comunitatea sau statul în care activează o companie pot fi priviți ca stake­hol­deri. Putem spune însă despre managementul companiilor ca­re decide să nu angajeze tineri că denotă un com­por­ta­ment imoral? Răspunsul la această interogație este unul negativ, deoarece trebuie să privim cu atenție matricea de costuri în care antreprenorii își desfășoară activitatea economică. Cu alte cuvinte, ipoteza de la care plec este următoarea: cu cât costurile cu angajarea tinerilor sunt mai mici, cu atât numărul de tineri pe care o companie îi va angaja va fi mai mare.

Deși pare o ipoteză banală, practica uzuală și cotidiană a creatorilor de politici publice din domeniul fiscal din Ro­­mânia infirmă această (potențială) evidență, cu o sin­gu­ră excepție notabilă: industria IT. Companiile care ope­rează în acest domeniu oferă cele mai avantajoase sa­la­rii, angajând cu precădere persoane tinere. Dinamismul companiilor care operează în acest sector este evident, da­că ne uităm doar la contribuția la PIB: dublu față de 2011, depășind în 2014 ramuri tradiționale ale economiei precum agricultura.

Au companiile care activează în această industrie un ma­nagement mai moral în virtutea faptului că angajează cu precădere tineri și beneficiază, în aceste sens, de o „kar­ma“ etică, ce se traduce într-o marjă sporită a pro­fi­tu­lui? Răspunsul este negativ și se regăsește în structura de costuri pe care aceste companii o au, în comparație cu celelalte. Pe lângă alte facilități fiscale, scutirea de la pla­ta impozitului pe salarii pentru angajații din IT repre­zintă o modalitate de optimizare a resurselor rare pe care le are un antreprenor. Mai multe resurse înseamnă, evident, posibilitatea de a angaja mai mulți oameni.

Nu trebuie să trecem peste acest aspect atunci când eva­luăm moral managementul companiei în conjuncție custakeholderii tineri. Dacă de aceste facilități fiscale s-ar bu­cura toți antreprenorii, indiferent de sectorul eco­no­mic în care activează, numărul de tineri angajați ar fi, cu siguranță, mai mare.

Copyright © 2014-2015. Toate drepturile rezervate.